Conform Doctorulzilei.ro: Mihaela Bilic demitizează conceptul de mic dejun obligatoriu, explicând cum organismul poate arde grăsimea în absența mesei de dimineață și rolul diferit al acestuia pentru fiecare persoană.
Fastingul intermitent și arderea grăsimilor
Nutriționista Mihaela Bilic a adus clarificări asupra importanței micului dejun, o paradigmă adesea impusă, subliniind că nu este o regulă universal valabilă. Potrivit acesteia, renunțarea la micul dejun, în anumite condiții, poate stimula procesul de ardere a grăsimilor. Această abordare se aliniază principiilor fastingului intermitent, o practică ce presupune alternarea perioadelor de alimentație cu perioade de post.
În timpul postului, organismul epuizează rezervele de glicogen. Ulterior, când acestea sunt consumate, începe să apeleze la depozitele de grăsime pentru a genera energie. Acest mecanism natural este cel care stă la baza afirmației nutriționistei, care sugerează că omiterea micului dejun, mai ales dacă nu resimțim foame, poate fi benefică.
Bilic argumentează că organismul uman este adaptat să funcționeze și fără o masă imediat după trezire. Perioada de somn implică deja o pauză alimentară, iar pentru multe persoane, această pauză poate fi extinsă confortabil. Astfel, nu este obligatoriu să „reinstituim” procesul digestiv imediat ce ne ridicăm din pat, dacă corpul nu transmite semnale clare de foame.
Individualizarea alimentației și semnalele corpului
Abordarea nutriționistei Mihaela Bilic pune accentul pe ascultarea propriului corp și pe adaptarea regimului alimentar la nevoile individuale. Frământarea din jurul micului dejun ca fiind „cea mai importantă masă” provine dintr-o generalizare care ignoră diversitatea metabolică și stilurile de viață.
Ea sugerează că, în loc să respectăm orbește un protocol alimentar, ar trebui să fim atenți la semnalele de foame și sațietate pe care ni le transmite organismul. Dacă o persoană nu se simte pregătită să mănânce dimineața, forțarea unui mic dejun poate fi contraproductivă. În astfel de cazuri, amânarea primei mese a zilei, până când apar semnele reale de foame, poate facilita un proces digestiv mai eficient și poate contribui la optimizarea utilizării energiei stocate.
Deci, conceptul de „obligativitate” a micului dejun este depășit. Fiecare individ este unic, iar o strategie alimentară de succes trebuie să fie personalizată. Aceasta implică o analiză atentă a propriilor senzații și o adaptare flexibilă a programului de masă. Mihaela Bilic încurajează o atitudine mai puțin rigidă față de alimentație, punând accent pe instinct și pe cunoașterea propriului corp.
Nutriționista reiterează că nu există o rețetă unică pentru toți. Felul în care metabolismul fiecăruia reacționează la diferite intervale de alimentație variază. Prin urmare, decizia de a mânca sau nu dimineața, și ce anume să consumăm, ar trebui să fie ghidată de experiența personală și de cum ne simțim în urma alegerilor făcute.
Micul dejun, adaptat contextului
Importanța acordată micului dejun în cultura modernă este, în mare parte, un construct social și comercial. Mihaela Bilic sugerează că, în anumite culturi tradiționale sau în contextul anumitor stiluri de viață, omisiunea micului dejun este o practică comună și acceptată.
Ea punctează că, dacă după o noapte de somn organismul nu semnalează foame, este un semn că rezervele de energie sunt suficiente. Forțarea ingestiei de alimente în acest moment poate perturba echilibrul metabolic. Mai degrabă, ar fi util să se aștepte primele semnale de foame, care pot apărea la ore mai târzii.
Acest principiu se leagă direct de beneficiile fastingului intermitent, unde perioadele fără aport caloric stimulează organismul să recurgă la rezervele de grăsime. Omiterea micului dejun este o modalitate simplă de a prelungi această fereastră de post. Astfel, corpul este încurajat să ardă grăsimea acumulată.
În concluzie, abordarea nutriționistei Mihaela Bilic este una echilibrată și adaptabilă. Nu pledează pentru eliminarea completă a micului dejun, ci pentru o flexibilitate în raport cu nevoile și semnalele corpului, recunoscând că, pentru o parte a populației, acesta nu este obligatoriu și chiar poate fi benefic să fie amânat.nn
Sursa: Doctorulzilei.ro
