Conform Cursdeguvernare.ro: Agenția S&P a reconfirmat ratingul de țară al României la BBB-, ultima treaptă înainte de categoria „junk”, punând capăt unor luni de incertitudine. Cu toate acestea, presiunea pentru o eventuală retrogradare nu a dispărut complet. În acest context, o analiză realizată de Alexander Milcev de la Ernst & Young România evaluează costurile reale ale unui astfel de scenariu, subliniind că impactul ar depăși cu mult bugetul de stat.
Impactul economic al unui downgrade
Un posibil downgrade al ratingului de țară ar declanșa o serie de efecte negative greu de cuantificat în totalitate. Conform analizei, dobânzile la împrumuturile externe ale statului ar crește semnificativ, făcând finanțarea deficitului bugetar și a datoriilor existente mult mai costisitoare. Aceste creșteri de costuri s-ar resimți, inevitabil, în economie, prin creșterea costurilor de finanțare pentru companiile românești.
Presiunea ar crește și pe sectorul privat, deoarece băncile ar putea recalibra riscurile asociate creditării interne. Investitorii internaționali ar percepe România ca fiind un activ mai riscant, ceea ce ar putea duce la o scădere a fluxurilor de investiții străine directe. Un factor important de luat în calcul este și deprecierea monedei naționale, care ar putea accentua inflația și ar afecta puterea de cumpărare a cetățenilor.
Milcev sugerează că problema unui downgrade nu se limitează la bugetul de stat, ci afectează întregul ecosistem economic. Cheltuielile suplimentare cu serviciul datoriei publice ar putea duce la tăieri bugetare în sectoare esențiale, precum sănătatea sau educația, sau ar putea necesita noi măsuri de austeritate.
Strategii pentru prevenirea retrogradării
Perioada recentă a fost marcată de eforturile guvernului de a evita o retrogradare a ratingului suveran. Un pachet de măsuri fiscale și economice a fost pus în aplicare, vizând reducerea deficitului bugetar și consolidarea macroeconomică. Aceste eforturi au fost esențiale în convingerea agenției S&P să păstreze ratingul actual.
Cu toate acestea, lecția acestui an este clară: guvernanța economică solidă și predictibilitatea politicilor sunt cruciale pentru menținerea încrederii investitorilor. Riscurile asociate cu noi deteriorări ale indicatorilor fiscali sau cu o instabilitate politică crescută ar putea relansa discuțiile despre un downgrade în viitor.
Este important ca autoritățile să continue pe calea consolidării fiscale și a reformelor structurale. Acestea sunt elementele cheie pentru a construi o reziliență economică pe termen lung și pentru a naviga cu succes într-un mediu economic global volatil. Monitorizarea atentă a indicatorilor macroeconomici și o comunicare transparentă cu piețele financiare vor rămâne priorități.
Alexander Milcev a evidențiat într-o analiză că problema depășește bugetul de stat, subliniind complexitatea și amploarea potențialelor efecte ale unui downgrade.
Sursa: Cursdeguvernare.ro
