Un membru influent al industriei din Rusia, miliardarul Oleg Deripaska, a sugerat recent că țara ar trebui să adoptive un program de lucru de 12 ore pe zi, șase zile pe săptămână, pentru a putea face față provocărilor economice actuale. Declarația sa vine într-un context în care economia rusă trece printr-o transformare profundă, marcată de tensiuni geopolitice și ajustări ale fluxurilor comerciale globale.
Deripaska, cunoscut pentru afacerile sale din industria aluminiului și implicarea în sectoarele auto și aerospațial, consideră această măsură ca fiind o soluție urgentă pentru a accelera adaptarea economiei ruse. El susține că această necesitate provine dintr-o criză mai profundă decât o recesiune obișnuită, fiind cauzată de o tranziție dificilă de la oportunitățile globale la cele regionale, influențată de restricții și conflicte.
„Această criză este mai profundă. Ea este cauzată de o transformare dificilă: de la oportunitățile globale pe care le-am avut odată la cele regionale, cu tot felul de restricții,” a scris Deripaska într-o postare pe Telegram, accentuând importanța unei mobilizări sporite a forței de muncă pentru a depăși aceste obstacole.
Potrivit acestuia, Rusia trebuie să valorifice ceea ce consideră a fi o „caracteristică națională” – capacitatea de a se mobiliza rapid în fața crizelor. În opinia sa, experiența de până acum a Rusiei în perioadele dificile poate fi folosită pentru a implementa un program de muncă extins, similar cu cele din secolul al XIX-lea în Vest, când zilele de lucru de 10-16 ore erau frecvente în fabrici.
El a explicat că această măsură ar accelera procesul de adaptare la noile condiții globale și ar permite economiei să-și regăsească relevele în condițiile actuale. „Cu cât trecem mai repede la acest nou program, de la 8 dimineața la 8 seara, inclusiv sâmbăta, cu atât mai repede vom finaliza această transformare,” a adăugat Deripaska.
Economia Rusiei, un exportator major de energie, se află sub o presiune accentuată din cauza tensiunilor internaționale și a sancțiunilor economice. Deși a beneficiat de creșterea prețurilor la petrol, în ultimul an, aceste venituri reprezintă o parte semnificativă a bugetului federal. Însă, scăderea prognozată a creșterii economice la doar 1% pentru 2025, față de 4,3% în anul anterior, indică o încetinire accentuată a activității.
Pe fondul perturbărilor din traficul de petrol prin Strâmtoarea Hormuz și limitărilor din partea sancțiunilor SUA, fluxurile comerciale ale Rusiei au fost remodelate, fiind influențate de riscuri și de o nevoie acută de a naviga în mediul internațional măcinat de conflicte.
Deripaska a avertizat, de asemenea, în cursul acestei luni, că tensiunile din Orientul Mijlociu și dificultățile în fluxurile de aprovizionare ar putea avea un efect negativ și mai pronunțat asupra creșterii economice globale, precum și a celei din Rusia. Creșterea prețurilor la petrol a condus la o majorare de peste 70% pentru contractele futures de țiței, acestea fiind tranzacționate la peste 100 de dolari pe baril.
Aceasta nu este prima dată când o astfel de abordare a fost propusă în contextul istoric. În urmă cu aproximativ 150 de ani, în Europa și Statele Unite, zilele de lucru de 10-16 ore, șase zile pe săptămână, erau norma în fabrici, mai ales în sectoarele textile și metalurgice.
Deși propunerea lui Deripaska pare extremă, aceasta evidențiază preocupările legate de modul în care economia rusă poate răspunde la provocările actuale, fiind un indiciu clar despre gradul de tensiune și de rezervă a sistemului economic în fața unei tranziții globale rapide.
În perioada următoare, atenția va fi îndreptată către modul în care autoritățile ruse vor reacționa la aceste sugestii, dar și către eventualele măsuri concrete care vor fi luate pentru a gestiona această fază de ajustare economică. În data de 30 aprilie 2026, vor avea loc noi reuniuni ale guvernului pentru evaluarea situației, decizie ce va influența drastic modul în care economia rusă va evolua în următoarele luni.
