Ministrul Agriculturii afirmă că nu a fost informat despre votul României în acordul UE-Mercosur
În toiul dezbaterilor arzătoare despre acordul comercial între Uniunea Europeană și grupul Mercosur, o veste surprinzătoare a ieșit la iveală dinspre Ministerul Agriculturii. Florin Barbu, ministrul responsabil cu politica agricolă, a declarat vineri seara la Digi24 că nu a avut cunoștință despre faptul că România urma să voteze în favoarea acestui acord la nivelul Uniunii Europene. În contextul în care acest pact are potențialul de a reconfigura semnificativ relațiile comerciale și politica agricolă a țării, lipsa unei informări oficiale a oficialului de resort ridică semne de întrebare asupra modului în care s-au gestionat aceste negocieri la nivel european.
Votul în cadrul UE: un mister pentru oficialii români
„Nu am aflat. Nu am știut de acest lucru”, a răspuns Florin Barbu atunci când a fost întrebat despre momentul în care a fost cunoscută decizia României de a susține acordul Mercosur. Această declarație indică o posibilă lipsă de transparență sau coordonare între nivelul tehnic și cel politic în procesul de decizie european. De fapt, în ultimele zile, opinia publică și actorii din domeniul agricol s-au întrebat dacă guvernul sau autoritățile naționale au avut cu adevărat un cuvânt de spus în cadrul negocierilor, sau dacă decizia a fost luată în spatele ușii închise, de către oficialii europeni și cei aleși la Bruxelles.
Contextul negocierilor Mercosur și reacția fermierilor
Acordul UE-Mercosur, semnat oficial în 2019, a fost rezultat al unor negocieri intense și de durată, care au stârnit controverse atât în rândul oficialilor europeni, cât și în rândul industriei agricole din statele membre. România, ca și alte țări din Estul Europei, are o economie bazată în mare măsură pe agricultură și producție agroalimentară, iar susținerea acordului de către Bruxelles a ridicat semne de întrebare legat de impactul asupra fermierilor locali.
Multe organizații agricole din România și-au exprimat nemulțumirea față de implicarea insuficientă a reprezentanților naționali în procesul de decizie, susținând că decizia finală nu a fost luată transparent. Fermierii își fac griji în legătură cu creșterea concurenței din partea Braziliei, Argentinei și altor state din Mercosur, unde standardele de producție sunt diferite și, în unele cazuri, mai puțin stricte decât cele europene.
Impactul asupra mediului și siguranței alimentare
Un alt motiv de îngrijorare îl reprezintă efectele pe termen lung ale acordului asupra mediului. Pădurile din Brazilia, destinate defrișărilor pentru a face loc fermelor de mari dimensiuni, ar putea avea un impact devastator asupra biodiversității și schimbărilor climatice. Criticii reamintește că acordul, în forma sa actuală, nu prevede suficiente garanții de sustenabilitate, iar controversele legate de siguranța alimentară și condițiile de muncă din statele partenere alimentază vehemente dezbateri în Europa.
Reacția guvernului și perspectivele viitoare
Accesul la informație și transparența în procesul decizional rămân, însă, în centrul preocupărilor. Ministrul Florin Barbu a pus evidența asupra faptului că nu s-a implicat direct în procesul de vot, sugerând că deciziile la nivel european sunt luate peste capul autorităților naționale sau fără o coordonare clară.
Această situație a determinat reacții dure din partea unor membri ai opoziției, care consideră că reprezentanții guvernamentali trebuie să fie informați și să aibă o pondere decizională mai mare în afacerile europene care privesc direct România. Parlamentul European urmează să analizeze în continuare acest acord, însă dezbaterea nu mai poate fi ignorată, în condițiile în care impactul asupra agriculturii autohtone este considerat critic.
Deși oficialii europeni insistă asupra faptului că toate membrelor UE le-au fost oferite explicații și posibilitatea de a-și exprima opinii, lipsa de transparență, combinată cu declarația ministrului Barbu, amplifică suspiciunile privind procesul decizional. Pe măsură ce opinia publică și fermierii doresc răspunsuri clare, viitorul acordului și modul în care România își va proteja interesele agricole rămân în aer, urmând să fie clarificate în următoarele săptămâni în cadrul dezbaterilor europene și naționale.
