Ministrul Agriculturii respinge din nou aprobarea acordului comercial UE-MERCOSUR: fermele românești se opun vehement
Ministrul Agriculturii, Florin Bărbuță, membru al PSD, a luat o decizie fermă în privința Acordului dintre Uniunea Europeană și țările din America Latină, respingând în mod repetat aprobarea acordului negociat de uniune. Această poziție, anunțată oficial la începutul lunii ianuarie, evidențiază preocupările fermierilor români și o tensiune tot mai mare în cadrul guvernului privind aderarea la acest parteneriat economic, care mulți analizează ca fiind un pas important către o piață comună extinsă, dar nu fără riscuri pentru agricultura locală.
### Opposilia fermierilor români și motivele lor
De-a lungul negocierilor, fermierii români și o parte semnificativă a clasei politice au fost precauți față de aceste acorduri comerciale, justificându-și poziția prin teama de dezavantaje competitive și de scădere a prețurilor agricole. Florin Bărbuță a transmis noului ministru al Economiei, Irineu Darău, un document în care explică clar motivele pentru care fermierii români se opun aproprierii de pactul comercial cu America Latină.
„România are nevoie de politici care să apere interesele producătorilor locali. Nu putem să acceptăm un acord care ar putea submina sectorul agricol, având în vedere diferențele de competitivitate între agricultorii români și cei din țările din MERCOSUR,” detaliază documentul trimis ministrului Darău. În opinia autorilor, acordul riscă să ducă la o creștere a importurilor din regiune, ceea ce va aduce prejudicii industriei agricole românești, mai ales în contextul în care statul nu are instrumente eficiente pentru a combate dumpingul sau pentru a susține fermierii în fața concurenței neloiale.
### Contextul negocierilor și impactul pentru România
Acordul comercial dintre UE și MERCOSUR, încheiat în 2019, urmărește eliminarea tarifelor de import-export pentru o gamă largă de produse, incluzând carne, cereale și alte produse agricole. Deși Uniunea Europeană se laudă cu beneficii precum facilitarea comerțului și creșterea economică, reputația acestor pacte este de multe ori contestată de către fermierii din Europa de Est, care se tem că vor fi înlăturați de pe piață de produsele mai ieftine și mai subvenționate din America Latină.
În cazul României, agricultura a fost întotdeauna un domeniu sensibil, având în vedere fragilitatea sectorului și dependența de exporturi, plus diferențele de standarde și subvenții între regiune și America Latină. În plus, mulți specialiști atrag atenția asupra faptului că acordul nu a fost încă pe deplin clarificat în chestiuni legate de controale, siguranță alimentară și protecția mediului, aspecte critice pentru piata europeană.
### Reacția guvernului și perspectivele viitoare
Decizia de a respinge în continuare acordul a stârnit reacții mixte. Pe de o parte, fermierii și reprezentanții agriculturii își exprimă satisfacția, considerând că astfel România își păstrează dreptul de a proteja producția locală. Pe de altă parte, unii economiști și oficiali din ministere susțin că evitarea acordului poate însemna pierderea unor oportunități importante de comercianță și de dezvoltare economică.
Bărbuță a subliniat, într-un comunicat oficial, că „interesele sectorului agricol trebuie protejate și susținute, mai ales în contextul în care politica agricolă comună a UE trebuie să fie adaptată realităților fiecărei țări membre.” Prin urmare, în timp ce guvernul pare să mențină poziția de scepticism față de acordul cu MERCOSUR, discuțiile continuă, iar provocarea rămâne aceea de a găsi un echilibru între deschiderea spre comerț și protejarea intereselor agricole naționale.
Pe fondul acestor tensiuni, oficialii europeni continuă să facă presiuni pentru finalizarea și ratificarea acordului, susținând că beneficiile pentru economie vor depăși riscurile, însă pentru fermierii români, prioritatea rămâne protejarea pieței interne. În această situație, decizia finală va depinde nu doar de negocieri, ci și de modul în care autoritățile vor reuși să găsească o formulă de compromis care să asigure competitivitatea, dar și siguranța producătorilor locali.
