Criza termoficării în București: sistemul funcționează, dar la limita de avarie în toiul gerului
Se confruntă Bucureștiul cu o situație critică în sectorul termoficării, pe măsură ce temperaturile extrem de scăzute testează rezistența sistemului de încălzire. Chiar dacă autoritățile asigură că sistemul de termoficare va funcționa pe durata întregii ierni, aceasta va fi la limita de avarie, ceea ce ridică semne de întrebare privind stabilitatea sa pe termen lung, dar și despre confortul locuitorilor.
Decizii de urgență pentru menținerea funcționării sistemului
După o serie de incidente tehnice și avarii înregistrate în ultimele săptămâni, autoritățile implicate în gestionarea termoficării din București au trecut la măsuri de urgență pentru prevenirea unui colaps total al sistemului. În cadrul unei întâlniri recente, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a anunțat că, deși încălzirea în Capitală va putea fi menținută, aceasta se va desfășura la limita de avarie.
„Am discutat cauzele pentru care s-a ajuns aici, dar și soluțiile. Încă de săptămâna trecută, de când am aflat de temperaturile geroase prognozate pentru această perioadă, am fost în permanentă legătură cu primarul general și am făcut demersurile necesare pentru ca toate reparațiile sistemelor defecte să fie făcute în regim de urgență,” a explicat Bogdan Ivan. În context, oficialul a menționat că un incident la un cazan al CET Sud a afectat temporar funcționarea rețelei, însă situația a fost stabilizată, deși au continuat să apară alte avarii la echipamentele centralei.
Dificultăți tehnice și riscul de colaps
Complicarea situației o reprezintă presiunea și debitul crescut de apă pentru menținerea temperaturilor în condițiile frigului extrem. Sistemul de termoficare funcționează deja peste limitele normale, fiind forțat să adauge aproape 300 de tone de apă pe oră peste limita de avarie, pentru a compensa pierderile mari din rețea. Aceasta, în condițiile în care piesele importante ale infrastructurii pot suferi deteriorări ireparabile dacă presiunea continuă să rămână ridicată.
„Încărcarea la parametri optimi ar fi dus la deteriorarea iremediabilă a echipamentelor. Pentru a rezolva problema, specialiștii au decis ca încă din această seară să suplimenteze cu debit celelalte centrale și să rearondeze unele puncte termice de pe CET Sud,” a explicat Bogdan Ivan. Deși aceste măsuri temporare asigură menținerea căldurii, ele implică riscuri suplimentare pentru infrastructură, care poate fi afectată iremediabil dacă condițiile de funcționare se prelungește prea mult.
Impactul asupra bucureștenilor și perspectivele viitoare
Din cauza acestor probleme tehnice, peste 3.000 de blocuri din Sectoarele 2 și 3 ale Capitalei au rămas fără apă caldă și încălzire în ultimele zile. Deși avaria principală de la CET Sud a fost remediată, mulți locatari încă se confruntă cu lipsa agentului termic, iar termenul pentru reluarea normală a serviciului a fost prelungit până la 12 ianuarie, la ora 23:30.
Autoritățile promit că, în ciuda dificultăților, sistemul va funcționa, însă la limită, în condițiile unui sezon dificil. În următoarea perioadă, se așteaptă o monitorizare atentă a evoluției situației, precum și administrarea unor măsuri de remediere pe termen lung pentru evitarea unui nou sezon de iarnă marcat de crize.
De la începutul sezonului rece, problema alternativei de alimentare a agentului termic a fost o preocupare tot mai acută, întrucât infrastructura veche și coruptă a rețelei se dovedește inaptă să facă față solicitărilor maxime impuse de temperaturile extreme. În timp ce autoritățile subliniază eforturile făcute pentru a menține serviciul, bucureștenii rămân în așteptarea unor soluții durabile, care să asigure căldură și apă caldă pe întreaga durată a sezonului rece, fără risc de colaps tehnic.
