Ministerul Finanțelor avertizează: Riscul real pentru România nu vine dintr-o recesiune tehnică, ci din deteriorarea procesului de consolidare fiscală
Guvernul român se află în fața unui hohot de realități economice, iar premierul nu încetează să sublinieze că deciziile pe termen scurt sau deciziile care aduc dezechilibre bugetare prezintă riscuri majore pentru stabilitatea economică a țării. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a clarificat vigilanța guvernamentală asupra direcției fiscale a țării, spunând într-un comunicat recent: „Adevăratul risc pentru România nu este o recesiune tehnică temporară, ci reversarea procesului de ajustare fiscală.”
Aceasta înseamnă că, în ciuda dificultăților generate de contextul global, prioritatea autorităților rămâne păstrarea unui echilibru bugetar și consolidarea finanțelor publice. Cu toate acestea, orice abatere de la această traiectorie, avertizează oficialii, ar putea avea repercusiuni grave, precum scăderea încrederii investitorilor, creșterea costurilor de finanțare și, în cele din urmă, deteriorarea ratingului de țară, punând astfel în pericol perspectivele de creștere economică pe termen lung.
Economia românească, tentată de riscuri nescontate dacă se pierde traiectoria de consolidare fiscală
În analiza sa, ministrul Nazare a subliniat că menținerea austerității și disciplinei fiscale este fundamentală pentru economia națională. „Dacă vom face pași înapoi, dacă vom permite să se creeze dezechilibre, vom pierde încrederea investitorilor și vom pierde accesul la financare ieftină,” afirmă oficialul. În condițiile în care, în ultimii ani, guvernul a făcut eforturi considerabile pentru reducerea deficitului și consolidarea fiscală, orice indecizie sau relaxare ar putea anula aceste progrese.
În ultimele săptămâni, autoritățile au continuat să monitorizeze cu atenție datele macroeconomice, urmărind semnale care să indice dacă agenda de reforme și ajustare fiscală este respectată. Declarațiile Ministerului Finanțelor vin într-un moment în care economia globală traversează o perioadă de instabilitate, influențată de războiul din Ucraina, creșterea inflației și fluctuațiile pieței financiare mondiale. În acest context, menținerea disciplinei fiscale devine chiar mai critică, pentru a asigura încrederea investitorilor externi și pentru a evita cele mai nefericite scenarii.
Pericolul revenirii la deficitul bugetar de după 2020 și pașii necesari pentru a evita această situație
O altă obișnuință a dizenteriei economice o constituie înapoierea spre niveluri nesustenabile de deficit, ce ar putea reînvia vechi probleme precum creșterea datoriilor publice și agregarea dezechilibrelor macroeconomice. În întâlnirile recente cu mediul de afaceri și partenerii internaționali, oficialii guvernamentali transmit același mesaj clar: pentru a evita o recesiune tehnică sau probleme mai grave, e necesar ca toate autoritățile să pună accent pe politici fiscale prudente și responsabile.
De fapt, strategia guvernamentală vizează nu doar respectarea țintelor pe termen scurt, ci și stabilirea unui fundament solid pentru redresarea economică post-pandemie. În acest sens, s-au reluat discuțiile despre reforme structurale, digitalizare și atragerea de investiții, însă fără disciplina fiscală, aceste măsuri riscă să își piardă eficiența.
Viitorul fiscal al României depinde, până la urmă, de disciplina și responsabilitatea politică. În timp ce sectorul internațional urmărește cu atenție orice semn de dezechilibru, făgăduiala autorităților rămâne aceeași: păstrarea traiectoriei de ajustare, pentru a asigura o poziție solidă și pentru a evita recesiunea tehnică, implicit, o criză a încrederii investitorilor. În condițiile în care riscurile globale par a se amplifica, rămâne de văzut dacă toate părțile implicate vor reuși să mențină stabilitatea și în următoarele luni, în așteptarea unor vremuri mai stabile și mai sigure.
