România se pregătește pentru anul 2026 cu o situație financiară mai solidă, estimările din ultima perioadă indicând o îmbunătățire semnificativă a echilibrului bugetar și o creștere sustenabilă a veniturilor, în condițiile unui management fiscal responsabil. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a prezentat, recent, date concrete referitoare la evoluția finanțelor publice în primele luni ale anului și perspectivele pentru următorii ani, reafirmând angajamentul guvernului de a menține o politică fiscală prudentă și predictibilă.

Situația deficitului bugetar și prioritățile pentru 2026

Potrivit ultimei execuții bugetare pentru primele 11 luni din 2025, deficitul a fost redus cu aproape 0,75 puncte procentuale, o evoluție apreciată de oficialii din Ministerul Finanțelor ca fiind semn de consolidare fiscală. Acest progres nu este unul întâmplător, ci rezultatul unor măsuri deliberate de control al cheltuielilor și de creștere a veniturilor din impozitare și taxe, în contextul unui mediu economic în care sectorul privat a reușit să își păstreze turația, iar consumul a rămas robust.

“Execuția bugetară pe primele 11 luni din 2025, publicată azi de Finanțe, arată că deficitul a scăzut cu 0,74 puncte procentuale, ceea ce ne oferă o bază solidă pentru consolidarea fiscală și pentru proiectarea unui buget echilibrat în 2026”, a afirmat Alexandru Nazare, evidențiind astfel un indicator esențial pentru stabilitatea macroeconomică a țării.

Pentru anul următor, autoritățile își propun un buget bazat pe creșteri moderate, dar stabile, în condițiile menținerii unui cadru macroeconomic sănătos. Conform estimărilor, România va putea aloca resurse suplimentare pentru investiții în infrastructură și pentru reforme structurale, menite să stimuleze creșterea economică durabilă.

Reforma fiscală și controlul cheltuielilor publice

Un aspect important menționat de ministrul Nazare vizează eforturile de reformă fiscală și eficientizarea cheltuielilor publice. Guvernul pune accent pe digitalizarea administrației fiscale, combaterea evaziunii fiscale și pe o administrare transparentă a fondurilor publice. Aceste măsuri au ca scop nu doar reducerea deficitului, ci și crearea unui mediu fiscal atractiv pentru investitori, atât autohtoni, cât și străini.

De asemenea, pe termen mediu și lung, autoritățile române urmăresc stabilizarea datoriei publice și creșterea fondurilor alocate pentru sănătate, educație și infrastructură, în linie cu angajamentele asumate în cadrul Uniunii Europene.

Context global și provocările pentru anii următori

Deși evoluțiile interne indică o gestionare eficientă, țara nu este imună în fața perturbărilor externe. Inflația globală, fluctuațiile prețurilor energiei și provocările generate de criza economică din anumite regiuni continuă să impună o abordare prudentă și adaptabilă din partea autorităților române.

Perspectivele pentru 2026 vor depinde, așadar, și de factori externi, dar și de capacitatea guvernului de a implementa reforme structurale și de a menține disciplina fiscală. În acest context, oficialii se arată încrezători că România poate să profite de această bază mai sănătoasă pentru a impulsiona creșterea economică și pentru a asigura un standard de trai mai bun pentru cetățeni în anii următori.

În timp ce economia globală continuă să evolueze sub semnul incertitudinii, și România pare să fie pe drumul cel bun, consolidându-și poziția fiscală și pregătindu-se pentru un an 2026 cu perspective optimiste, dar prudent gestionate. În acest moment, deciziile și controalele implementate de guvern vor fi cruciale pentru menținerea trendului ascendent și pentru atingerea obiectivelor pe termen mediu și lung.