Ministrul Sănătății vrea să distrugă monopolul CNAS și să aducă concurență în sistemul de asigurări de sănătate din România
Într-un demers menit să reformeze radical modul de finanțare a sistemului de sănătate, ministrul Alexandru Rogobete a anunțat intenția de a sparge monopolul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) și de a introduce competiție între mai multe case de asigurări. Declarația, oferită pentru G4Media, marchează o schimbare semnificativă față de structura actuală, unde CNAS are monopolul asupra gestionării fondurilor și serviciilor de sănătate în țară.
Contextul reformei și motivațiile din spatele acestei inițiative sunt în ton cu proiectele europene menite să sporească eficiența și transparența sistemului de sănătate. În ultimii ani, criticile legate de monopolizare și de lipsa concurenței în domeniu au crescut, fiind văzute ca obstacole în dezvoltarea serviciilor și în creșterea calității actului medical. Ministerul Sănătății consideră că introducerea unor competitori ar putea reduce birocrația, stimula inovația și oferi românilor mai multă flexibilitate în alegerea asiguratorului.
„Faptul că există un monopol prin CNAS înseamnă că nu există suficientă diversitate în ofertarea serviciilor, iar pacienții și medici sunt limitați în opțiuni”, explică Alexandru Rogobete. El subliniază că o piață concurențială ar putea aduce beneficii precum prețuri mai competitive, servicii personalizate și soluții adaptate nevoilor specifice ale populației. În același timp, oficialul susține că această reformă este parte integrantă a unei viziuni mai ample pentru modernizarea sistemului național de sănătate, în care rolul statului ar putea fi recalibrat pentru a asigura o mai mare responsabilizare și eficiență.
Deocamdată, însă, planurile concrete și mecanismele de implementare nu au fost încă detaliate, iar opoziția față de această idee vine din partea unor segmente din sistemul medical și din rândul sindicatului asistenților medicali. Criticii afirmă că introducerea concurenței ar putea duce la fragmentarea serviciilor și la dificultăți în gestionarea cazurilor complexe, mai ales în zonele rurale și defavorizate, unde echilibrul și solidaritatea sunt esențiale. În plus, există temeri legate de reglementarea pieței și de posibilitatea ca anumite companii să beneficieze de privilegii, dezechilibrând astfel competiția.
Dincolo de controverse, schimbarea de paradigmă vizează și ajustarea legislației pentru a permite multiple entități private și non-profit să gestioneze fondurile de sănătate, sub supravegherea unui cadru robust de reglementare. Autoritățile speră astfel să stimuleze apariția unor alternative eficiente, care să completeze — sau chiar să rivalizeze cu — serviciile oferite de CNAS. În acest moment, însă, detalii precum modul de accreditation, criteriile de eligibilitate și mecanismele de control rămân în faza de dezbatere și proiecte pilot.
Ulterior anunțului oficial, reacțiile din partea reprezentanților mediului medical au fost diverse, unii salutând inițiativa ca pe o oportunitate de modernizare, alții arătând reticență față de posibilele instabilități. La nivel politic, discuțiile despre această reformă vor fi intensificate în perioada următoare, fiind necesare modificări legislative și ajustări structurale pentru a putea implementa un sistem cu mai mulți actori pe piața asigurărilor de sănătate.
Pe termen scurt, răbdarea rămâne esențială, întrucât procesul de implementare va necesita timp pentru stabilizarea reglementărilor și pentru asigurarea unui echilibru între preferințele consumatorilor și nevoile de echitate societală. Cu toate acestea, ideea de a combate monopolul și a deschide calea către o piață a asigurărilor de sănătate mai competitivă și mai transparentă reprezintă o direcție clară pentru Ministerul Sănătății în încercarea de a face sistemul românesc mai eficient și mai adaptabil la cerințele secolului XXI.
