Mojtaba Khamenei, fiul fostului lider suprem al Iranului, Ali Khamenei, a fost ales marți seară noul lider suprem al Teheranului, conform publicației de opoziție Iran Internațional. Decizia a stârnit controverse și întrebări despre stabilitatea regimului, mai ales într-un context marcat de atacuri și schimbări bruște la nivel de conducere.
Alegerea surprinzătoare în condiții de crisă
Întregul proces de alegere a avut loc în condiții neobișnuite, după ce sediul Adunării Experților, forul care desemnează liderul suprem, a fost distrus de un bombardament israelian. În ciuda situației tensionate, sedința a fost realizată online, iar Mojtaba Khamenei, în vârstă de 57 de ani, a fost declarată lider suprem. Acesta este al doilea fiu al fostului lider și a fost considerat până acum o figură influentă, dar fără funcție oficială.
Mojtaba a fost crescut într-o perioadă tumultoasă, fiind fiul lui Ali Khamenei în anii de început ai Revoluției Iraniene. În trecut, a fost asociat cu influența de culise în regim, dar acum, oficial, avansează într-un context de înlocuire rapidă a autorității.
Controverse și suspiciuni despre alegere
Numirea lui Mojtaba Khamenei este departe de a fi un proces obișnuit. Oficialii iranieni evită să comenteze despre această decizie, însă surse apropiate regimentului de putere susțin că această alegere a fost influențată de Gardienii Revoluției, paramilitară extrem de puternică și loială vechiului lider. În ultimii ani, Mojtaba a fost asociat cu forțele paramilitare Basij, care ar fi avut sarcina de a reprima orice voce opozantă în interiorul regimului.
Un document recent scurs în presă a arătat că există în rândul conducerii militare o poziție de opinie critică față de influența excesivă a fiului în disputele dintre comandanți și clerici. În același timp, publicații de opoziție au scris că Mojtaba era considerat liderul de facto al unor organizații precum IRGC-QF, cu responsabilitate pentru destabilizarea regiunii și pentru acțiuni dure de repressie în Iran.
În plus, în luna iulie 2022, o agenție oficială iraniană a atribuit lui Mojtaba titlul de “Ayatollah”, o ştampilă care intensifică suspiciunile cu privire la intențiile de succesiune. Acest titlu a fost folosit într-un anunț despre participarea sa la seminarii teologice la Qom, dar a contribuit și la discuțiile despre o potențială tranziție de putere.
Rolul în evenimentele politice din ultimii ani
Mojtaba Khamenei a avut un rol activ în viața politică din Iran, fiind prezent și influent în alegerile controversate din 2005 și 2009, când sprijinea oficial candidatura lui Mahmoud Ahmadinejad. Aceste alegeri au fost marcate de acuzații de fraudă și proteste masive în stradă, iar implicarea fiului fostului lider a fost considerată de mulți un factor de destabilizare.
Implicarea sa în alegeri a fost criticată chiar și de opozanți ai regimului, cum ar fi fostul președinte Mehdi Karroubi, care l-a acuzat de interferențe directe. Reacția Kremlinului politic al Iranului a fost apoi de reprimare a acestor critici, cu Karroubi fiind plasat în arest la domiciliu în 2009.
Ulterior, în timpul protestelor masive din 2009, Khamenei a ordonat mii de membri ai miliției Basij să reprime manifestațiile, rezultând cel puțin 20 de morți și scandări populare care cereau „moarte lui Mojtaba” – gest de protest răspândit în rândul susținătorilor opoziției.
Influența în interiorul regimului și speculațiile despre succesiune
Deși oficial nu ocupa funcții publice, Mojtaba avea o influență de facto în numirea și demiterea unor oficiali de rang înalt din serviciile de informații și securitate ale regimului. Semnalele despre această putere informală au fost întărite de informațiile despre titluri de “Ayatollah” și participarea sa în cercurile teologice din Qom, ceea ce a stârnit din nou speculații în legătură cu tranziția de succesiune.
Situația devine și mai amplu disputată datorită faptului că evidențele indică o implicare intensă a lui Mojtaba în politica de destabilizare regională, dar și în gestionarea internă a opozanților. În timp ce unele voci afirmă că alegerea sa marchează o consolidare a puterii militare și religioase în Iran, altele încep să pună întrebări despre echilibrul de putere din regim și despre cât timp va putea această conducere să rămână stabilă în fața tensiunilor interne și externe.
În acest moment, linia de perspectivă rămâne incertă, iar regiunea Orientului Mijlociu așteaptă cu atenție evoluțiile din Iran, un stat aflat în plin proces de tranziție, pe fondul unei zone extrem de volatile și a unui lider nou aleasă în condiții de maximă incertitudine.
