Conform Digi24: Impactul retrogradării Moody’s asupra ratingului de țară
O posibilă decizie a agenției de rating Moody’s de a retrograda ratingul de țară al României nu ar implica automat intrarea în categoria „junk”, însă ar amplifica importanța evaluării Standard & Poor’s din 2 octombrie, care va deveni crucială pentru menținerea calificativului de tip „investment grade”. Această perspectivă, analizată de consultantul economic Adrian Negrescu, subliniază fragilitatea percepției internaționale asupra sănătății economice a țării și influența directă a deciziilor marilor agenții de rating asupra piețelor financiare.
Retrogradarea din partea uneia dintre agențiile de renume ar trimite semnale negative investitorilor, chiar dacă nu ar însemna direct o pierdere a statutului de investiție sigură. Aceasta ar putea crește costurile de împrumut pentru statul român și pentru companiile locale, făcând mai dificil accesul la finanțare pe piețele internaționale.
Analistul Adrian Negrescu a precizat că trecerea în categoria „junk” presupune o deteriorare mult mai accentuată a indicatorilor economici și o probabilitate crescută de neplată a datoriilor. Totuși, o retrogradare parțială ar putea fi suficientă pentru a descuraja anumiți investitori, care au mandate specifice de a plasa fonduri doar în economii cu ratinguri înalte.
nn
Presiunea evaluărilor Fitch și Standard & Poor’s
În contextul unei eventuale revizuiri din partea Moody’s, atenția se mută către evaluările viitoare ale altor agenții importante, în special Fitch și Standard & Poor’s. Decizia acesteia din urmă, programată pentru începutul lunii octombrie, devine un punct de referință critic. Dacă și Standard & Poor’s va alege să ajusteze ratingul, impactul pe piețele financiare ar putea fi semnificativ mai pronunțat.
Consultanții economici anticipează că o decizie negativă din partea Standard & Poor’s, conjugată cu o eventuală retrogradare Moody’s, ar putea forța retragerea unor fonduri de investiții, care ar căuta plasamente mai sigure. Această dinamică ar putea duce la creșterea dobânzilor la credite, atât pentru sectorul public, cât și pentru cel privat, afectând consumul și investițiile.
Este esențial pentru autoritățile române să comunice eficient cu piețele financiare și să prezinte un plan credibil de consolidare fiscală și de reforme structurale, pentru a contracara potențialele efecte negative ale deciziilor agențiilor de rating. O transparență sporită și un angajament ferm față de disciplina bugetară ar putea atenua temerile investitorilor.
nn
Factori economici și politici în aprecierea riscului
Deciziile agențiilor de rating sunt influențate de o multitudine de factori, inclusiv stabilitatea politică, evoluția deficitului bugetar, datoria publică, creșterea economică și perspectivele sectorului bancar. România se confruntă în prezent cu provocări legate de inflație persistentă, deficit bugetar și un context geopolitical incert, elemente care pot alimenta îngrijorările agențiilor de rating.
Dezechilibrele macroeconomice, precum deficitul comercial și dependența de importuri, sunt, de asemenea, monitorizate atent. Reformele întârziate în sectoare cheie, cum ar fi energia sau administrația publică, pot contribui la deteriorarea profilului de risc al țării. Modul în care guvernul gestionează aceste provocări va fi crucial în evaluările viitoare.
În acest context, menținerea ratingului de țară la nivelul „investment grade” depinde de o coerență a politicilor economice și de o capacitate demonstrată de a răspunde eficient șocurilor externe. O traiectorie credibilă spre sustenabilitate fiscală și reforme structurale este vitală pentru a convinge agențiile de rating și investitorii internaționali.
Evaluarea Fitch a ratingului de țară al României este programată pentru data de 25 octombrie.
Sursa: Digi24
