Bruxelles-ul propune măsuri urgente pentru atenuarea crizei energetice, generate de conflictul din Iran, cu accent pe telelucru și transport public subvenționat. Comisia Europeană (CE) intenționează să îndemne statele membre să încurajeze munca la distanță pentru angajați și să ofere transport public mai accesibil, inclusiv gratuit, pentru anumite categorii de persoane. Aceste măsuri fac parte dintr-un pachet mai amplu, care include și o solicitare pentru mai multă transparență în ceea ce privește tarifele la energia electrică, conform unui proiect al CE.
Reacția UE la Criza Energetică
Măsurile propuse de Bruxelles vin ca răspuns direct la efectele crizei energetice actuale, exacerbate de conflictul în desfășurare în Orientul Mijlociu. În plus față de încurajarea muncii la distanță și a subvențiilor pentru transport, CE ia în considerare și posibilitatea închiderii clădirilor publice, acolo unde este posibil. Statele membre ar putea, de asemenea, să-și asume până la 50% din costurile suplimentare generate de creșterea prețurilor la combustibili și, de exemplu, la îngrășăminte, în cazul sectorului primar.
Pe lângă măsurile imediate, CE recomandă și o serie de acțiuni voluntare pentru statele membre. Acestea includ subvenționarea parțială sau totală a facturilor de electricitate pentru gospodăriile vulnerabile și acordarea de reduceri la taxele speciale pentru energie electrică, destinate anumitor grupuri. Pe termen lung, în ciuda unor presiuni opuse, CE își menține angajamentul față de tranziția energetică, considerând-o esențială pentru obținerea suveranității energetice și reducerea vulnerabilității la conflicte externe.
Impactul crizei și perspective viitoare
Într-o întâlnire cu ușile închise, Comisia Europeană a discutat cu ambasadorii statelor membre despre scenariile posibile. Două opțiuni principale au fost luate în considerare. Primul scenariu presupune un armistițiu între SUA și Iran, ceea ce ar permite reluarea fluxurilor de țiței și gaze în câteva luni. Totuși, Comisia Europeană a atras atenția asupra faptului că, chiar și în acest caz, infrastructura din Qatar ar putea rămâne afectată până în 2030. Un al doilea scenariu, mai pesimist, prevede o înrăutățire a situației, cu prețuri extrem de ridicate și perturbări majore în lanțurile de aprovizionare.
Agenția Internațională pentru Energie (AIE) a raportat cea mai mare scădere din istorie a producției mondiale de petrol în luna martie, de 10,1 milioane de barili pe zi, ajungând la 97 de milioane de barili zilnic. AIE estimează că pierderile vor continua să crească în aprilie. Conflictul din Orientul Mijlociu a provocat deja pierderi semnificative, cu peste 360 de milioane de barili pierduți în martie, dar se preconizează că această cifră va atinge 440 de milioane de barili în aprilie.
În contextul actual, cererea globală de petrol este revizuită în scădere, estimându-se un consum de 104,26 milioane de barili pe zi în 2026, comparativ cu prognoza anterioară de 104,34 milioane de barili pe zi în 2025. Directorul AIE, Fatih Birol, a avertizat că luna aprilie ar putea fi mai dificilă decât martie pentru sectorul energetic.
Sursa: Profit.ro
