Bugetul Capitalei și repartizarea celor 7,9 miliarde de lei: un joc al sumelor și al priorităților
Consiliul General al Municipiului București a aprobat recent repartizarea fondurilor din bugetul local pentru perioada aprilie 2026 – decembrie 2026, stabilind o sumă totală de 7,9 miliarde de lei (aproximativ 1,59 miliarde de euro). Decizia, luată printr-un proiect de hotărâre votat de majoritatea consilierilor în ședința de pe 2 aprilie, previzionează ca municipalitatea să păstreze 85% din impozitul pe venit estimat a fi încasat în această perioadă, direcționat în proporție de două ori și jumătate mai mult către primăria condusă de Gabriela Firea, decât către cele șase sectoare ale orașului.
Discrepanțe și decizii controversate în alocări
Solicitările venite din partea primăriilor de sector au fost cu totul diferite de cele estimate de Direcția Generală Economică a Primăriei Capitalei, care a operat și ajustări drastice. În total, cele șase sectoare au transmis cereri de peste 4,7 miliarde de lei (aproximativ 949 milioane euro), însă bugetul aprobat a scăzut considerabil pentru un singur sector: Sectorul 3, condus de Robert Negoiță. Acesta solicitase inițial peste 1,26 miliarde de lei, ceea ce a fost reconsiderat după identificarea unor erori de fundamentare.
Primarul Negoiță ceruse pentru întregul an 2026 suma de peste 1,26 miliarde de lei, însă, fiind contrazis de prevederile legii care limitează alocările pentru intervalul aprilie – decembrie, suma a fost ajustată în mod semnificativ. Direcția a operat o reducere de aproape 400 de milioane de lei, astfel încât sectorul să primească, în final, circa 873 de milioane de lei. Chiar și după această reducere, Sectorul 3 continuă să figureze ca fiind principalul beneficiar în cadrul distribuției între sectoare.
Cât primesc celelalte secții: cine și cât?
Suma propusă pentru celelalte sectoare se menține aproape de nivelurile solicitate, dar diferențele sunt notabile. Astfel, Sectorul 6, condus de interimarul Paul Moldovan, primește aproximativ 807 milioane de lei, fiind situat pe locul secund. La scurtă distanță, Sectorul 4, sub conducerea lui Dan Cristian Popescu, a solicitat și a primit aproape 777 milioane de lei, urmat de Sectorul 2, cu peste 692 milioane de lei. Sectorul 5, condus de Cristian Popescu Piedone, cerea inițial 646 milioane, iar suma aprobată nu se diferențează mult de această cifră. La final, Sectorul 1, condus de George Tuță, înregistrează cea mai mică solicitare – aproape 533 milioane de lei.
Cum arată „partea leului” pentru primăria generală
Din bugetul total, mai bine de 3,6 miliarde de lei (peste 727 milioane de euro) vor fi alocați direct Primăriei Municipiului București, marcată deja de o finanțare considerabilă. Repartizarea a trecut cu sprijinul a 41 de voturi pentru, fără opoziție, dar cu 7 abțineri, semn clar că diviziunile în ce privește distribuirea resurselor sunt extrem de marcate. Primăria Bucureștiului, astfel, rămâne centrul financiar al întregii agitații bugetare, deținătoare a aproape jumătate din totalul fondurilor disponibile.
Contextul politic și provocările distribției bugetare
Această repartizare a fondurilor nu poate fi interpretată doar ca un simplu exercitiu administrativ. Este, mai degrabă, o reflecție a realităților politice și a prioritatilor de moment, în care fiecare actor vrea să-și asigure resurse pentru proiectele și activitățile proprii. Discrepanțele între cereri, ajustările făcute și suma finală repartizată sunt o dovadă clară a tensiunilor din interiorul administrației locale. Primăriile de sector, uneori acuzate de solicitări exagerate, trebuie să gestioneze acum resursele și să justifice modul în care au planificat să le utilizeze.
Perspectivele pentru următoarele luni rămân incert, însă modul în care se va realiza cheltuirea acestor sume va fi un barometru al eficientei și transparenței în administrațiile locale. În condițiile în care bugetele comunitare sunt adesea subiect de dispute, o transparență mai mare în distribuție și utilizare ar putea deveni un factor cheie pentru o administrare mai responsabilă și pentru câștigarea încrederii cetățenilor.
Sursa: Buletin.de
