Conform Economica: Moody’s a reconfirmat vineri ratingul suveran al României la nivelul „Baa3”, menținând țara în categoria statelor recomandate investițiilor. Cu toate acestea, agenția de evaluare financiară menține perspectiva negativă, subliniind riscurile ridicate de implementare a ajustării fiscale pe termen mediu, în pofida progresului realizat în reducerea deficitului bugetar.
Analiștii critică decizia Moody’s
Adrian Negrescu, consultant financiar, a catalogat decizia Moody’s ca fiind „scenariul de bază”, subliniind că România nu a câștigat, ci a evitat o pierdere. „Dincolo de aspectele pozitive ale deciziei – am evitat Junk-ul cu consecințele de rigoare – perspectiva negativă confirmată de Moody’s este, în limbajul agențiilor, un avertisment cu termen: probabilitatea unei retrogradări în următoarele 12-24 de luni rămâne mai mare decât cea a unei îmbunătățiri”, a scris Negrescu pe pagina sa de Facebook. El a adăugat că România are acum perspectivă negativă la toate cele trei agenții majore simultan – Fitch, Moody’s și S&P, o configurație rară pentru un stat membru al Uniunii Europene.
Motivul politic din spatele perspectivei negative
Principalul motiv invocat de Moody’s pentru menținerea perspectivei negative este de natură politică. Agenția notează că moțiunea de cenzură adoptată în luna mai a dus la căderea Guvernului, iar fragmentarea din Parlament a întârziat formarea unui nou executiv, după două încercări eșuate. Agenția pornește de la premisa că un guvern va fi instalat după vacanța de vară și subliniază că acesta trebuie să funcționeze de la începutul toamnei pentru ca bugetul pe 2027 să poată fi adoptat până la finalul acestui an. Alegerile parlamentare anticipate sunt considerate improbabile, România nemaiorganizând așa ceva după 1989.
Următorul test: s&p global ratings
Negrescu a reamintit că următorul test important va fi evaluarea S&P Global Ratings, programată pe 2 octombrie 2026. Până atunci, statul își pregătește finanțarea sub protecția minimă a calificativului investment grade, „o protecție care funcționează, dar care se plătește scump”. Această realitate înseamnă că România nu este în situația unui rating „junk”, dar plătește deja ca și cum ar fi.
Condiții pentru ieșirea din perspectiva negativă
Ieșirea din perspectiva negativă, conform analiștilor, cere reducerea simultană a deficitului bugetar și a celui de cont curent, susținută de revenirea creșterii economice. Acestea sunt trei condiții care, în 2026, se contrazic reciproc. Întrebarea principală rămâne dacă va exista un guvern capabil să vină cu un program coerent de reforme, cu ținte clare, pentru a reduce deficitul bugetar spre 5% în 2027. Voina politică pentru restructurarea aparatului public, a companiilor de stat falimentare și a modului în care sunt cheltuiți banii publici este esențială.
Consultantul financiar a subliniat că România are o fereastră de maximum un an pentru a se restructura din temelii, timp în care ar trebui să vadă, printre altele, reforma administrativă – o condiție esențială pentru restructurarea cheltuielilor publice. Rămâne de văzut dacă clasa politică va fi capabilă să acționeze în interesul național.
Singura veste bună din această ecuație, conform lui Negrescu, vine din Parlament, unde adoptarea legilor PNRR au mai salvat din această percepție negativă a investitorilor.
Sursa: Economica
