Conform Știrile ProTV: Descoperire uluitoare în spațiul cosmic: O „stea-gaură neagră” zguduie teoriile astronomice
Astronomii au identificat un obiect cosmic nemaivăzut până acum, denumit provizoriu MoM-BH-1, care desafiază înțelegerea noastră actuală despre Univers. Acest obiect, vizibil prin intermediul Telescopului Spațial James Webb, are dimensiunea Sistemului Solar, dar degajă o energie de 100 de miliarde de ori mai mare decât cea a unei stele obișnuite. Explozia sa energetică este comparabilă mai degrabă cu cea a unei găuri negre active. Obiectul datează din perioada timpurie a Universului, la aproximativ 660 de milioane de ani după Big Bang.
Descoperirea face parte dintr-o serie de investigații asupra unor obiecte cosmice extrem de luminoase, supranumite „mici puncte roșii”, pe care Telescopul Spațial James Webb le-a semnalat frecvent de la lansarea sa în 2022. Aceste apariții neașteptate au stârnit dezbateri intense în comunitatea științifică, întrebarea principală fiind natura exactă a acestor corpuri cerești.
„Ce sunt, de fapt, aceste obiecte a fost unul dintre cele mai dezbătute subiecte din era JWST”, a declarat Rohan Naidu, autorul principal al studiului publicat în revista Nature și cercetător la Universitatea din Hawaii. Echipa de astronomi încerca inițial să înțeleagă de ce Telescopul James Webb descoperea galaxii atât de luminoase într-o epocă atât de timpurie a Universului, când se credea că acestea nu aveau timp suficient să se dezvolte la asemenea dimensiuni.
Hidrogenul gazos, cheia culorii neobișnuite
Analizând imaginile detaliate, cercetătorii au atras atenția asupra unuia dintre aceste „mici puncte roșii”. Inițial, tentația a fost de a atribui culoarea roșiatică prezenței prafului cosmic, un fenomen similar modului în care fumul de la incendiile de vegetație poate colora cerul. „Când vedem ceva foarte roșu în Univers, presupunem adesea că este înconjurat de praf, asemenea funinginii sau cenușii”, a explicat Robert Simcoe, coautor al studiului și cercetător la Institutul de Tehnologie din Massachusetts (MIT).
Însă, la o analiză mai amănunțită a datelor, s-a constatat că, la anumite lungimi de undă, lumina emisa de obiect dispărea complet. Această absență a luminii a dezvăluit că praful nu era principalul factor responsabil pentru culoarea sa. În mod surprinzător, cercetătorii au concluzionat că hidrogenul gazos este cel care conferă obiectului aspectul său roșiatic.
O gaură neagră alimentată de un cocon de gaz
Descoperirea hidrogenului gazos a explicat culoarea obiectului, însă nu a clarificat sursa imensei sale energii. Fuziunea nucleară, procesul prin care funcționează stelele obișnuite, nu putea genera o cantitate atât de mare de energie. „Nu poți obține această energie prin fuziune nucleară, care reprezintă sursa de energie din interiorul tuturor stelelor”, a explicat Naidu.
Prin intermediul simulărilor computerizate, echipa de cercetători a ajuns la concluzia că cel mai plauzibil scenariu este ca obiectul să fie alimentat de o gaură neagră situată în centrul său. Această gaură neagră ar fi înconjurată de un strat dens de gaz, un fel de cocon, care îi conferă aspectul exterior al unei stele. Obiectul a primit denumirea provizorie MoM-BH-1. Abreviația „BH” provine de la termenul englezesc „black hole star” (stea-gaură neagră), iar cifra „1” sugerează convingerea cercetătorilor că în Univers ar putea exista și alte obiecte similare.
„Fiecare dintre aceste mici puncte roșii este compatibil cu ipoteza că ar putea fi o stea-gaură neagră”, a concluzionat Naidu, subliniind potențialul ca această nouă categorie de obiecte cosmice să fie mai răspândită decât se credea inițial.
Sursa: Știrile ProTV
