Lucrările la noul sediu al Spitalului de Urgență al Ministerului Afacerilor Interne, “Prof. Dr. Dimitrie Gerota”, avansează, chiar dacă proiectul se confruntă cu complexitatea specifică unui ansamblu medical de această amploare. Clădirea, construită în nordul Bucureștiului, promite să devină una dintre cele mai moderne infrastructuri sanitare din România, dar costurile și finanțarea continuă să fie subiecte de dezbateri și incertitudini.
### Un proiect de peste două miliarde de lei cu finanțare inițială din PNRR
Proiectul a fost conceput ca un pilon esențial în modernizarea rețelei sanitare naționale. La începutul acestui an, Ministerul de Interne anunța oficial semnarea contractului de finanțare pentru construirea noului sediu, care avea la bază fonduri provenind din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). În total, investiția se ridică la peste 2.040 de miliarde de lei, fiind una dintre cele mai ambițioase din domeniu, menită să răspundă nevoilor complexe ale serviciilor de urgență și nu numai.
Până la această etapă, peste jumătate din fonduri ar fi fost prevăzute pentru a acoperi construirea și dotarea campusului, restul urmând să fie asigurat din alte surse nacionale. La capitolul capacitate, noua clinică va dispune de 490 de paturi, împărțite între secții de spitalizare continuă, de zi și terapie intensivă, ceea ce reprezintă o creștere semnificativă față de vechile facilități.
### Stadiul actual al construcției și provocările finanțării
Conform unor imagini recente prezentate de firma responsabilă cu supervizarea proiectului, Amfora Construct Promanagement, șantierul prinde contur. În ciuda provocărilor inerente unui proiect atât de complex, compania subliniază că, în prezent, se realizează lucrări la fundații și montaj de schele metalice, semnalând că avansul este rapid. La nivel de ansamblu, clădirea va avea două corpuri: unul cu regim de înălțime S+Ds+P+3E, aproape de Șoseaua București-Ploiești, și altul cu regim de înălțime S+Ds+P+6E+Eth+heliport, amplasat opus față de axul principal de circulație.
Însă, în noiembrie 2025, Guvernul a anunțat că România a pierdut finanțarea europeană pentru mai multe spitale, inclusiv pentru cel al Ministerului de Interne. Decizia a fost motivată prin transferarea acestor proiecte în programul național de sănătate pentru perioada 2021-2027, ceea ce a ridicat întrebări asupra durabilității și sustenabilității acestui proiect, în condițiile în care investițiile de această mărime cereau o susținere consistentă din fonduri europene.
### O privire spre viitor și impactul proiectului
Cu toate aceste incertitudini, execuția continuă, iar reprezentanții companiei de construcții susțin cu tărie că șantierul avansează conform planului, menționând că “deși proiectul se află într-o fază dificilă din cauza complexității lucrărilor, noile cadre surprind confirmă faptul că șantierul prinde contur rapid”. În ciuda pierderii finanțării europene, autoritățile locale și centrale continuă să urmărească realizarea acestui obiectiv, ca un pas esențial în modernizarea sistemului de sănătate.
Perspectiva pe termen mediu și lung rămâne una optimistă, dacă se vor găsi soluții pentru susținerea completă a investiției. Construirea unui centru medical de această amploare, cu o capacitate spitalicească modernizată și dotată corespunzător, are potențialul de a transforma semnificativ serviciile medicale de urgență din Capitală și din întreaga țară. Totodată, acest proiect va deveni un simbol al angajamentului forțelor de ordine și sănătate de a răspunde eficient nevoilor populației românești, chiar și în fața provocărilor financiare și administrative.
