Iașul înregistrează cel mai slab climat natal din ultimele decenii: aproximativ 6.000 de nou-născuți în 2023
Un oraș considerat dintotdeauna un centru cultural și academic al Moldovei se confruntă cu o criză demografică profundă. La nivelul anului 2023, Iașul a înregistrat cel mai redus număr de nașteri din ultimul secol, o scădere considerabilă față de anii precedenți. Potrivit datelor centralizate de maternitățile locale, în acest an s-au născut aproximativ 6.000 de copii, un indicator alarmant pentru specialiști și autorități, care privesc această tendință ca o problemă complexă, influențată de multiple factori socio-economici și culturali.
Scădere semnificativă față de ultimii ani și impactul asupra comunității locale
De exemplu, maternitatea „Cuza Vodă” a raportat doar 4.833 de nașteri în 2023, în timp ce la Maternitatea „Elena Doamna” s-au născut 1.167 de copii. Aceste cifre indică o scădere extrem de accentuată comparativ cu perioada anterioară pandemiei și chiar cu anii de dinainte de criză, când numărul anual de nașteri în oraș se apropia de 8.000-9.000 de nou-născuți. Specialiștii notează că astfel de fluctuații pot avea consecințe pe termen lung asupra structurilor sociale și economice ale orașului, în condițiile în care populația tânără scade și îmbătrânește tot mai rapid.
„Odată cu reducerea numărului de nașteri, ne confruntăm cu un declin al forței de muncă și cu o diminuare a resurselor umane pentru dezvoltarea economică a orașului. Această tendință trebuie urgent contracarată prin politici de susținere a familiei și a natalității,” a declarat recent un specialist în demografie din cadrul Universității „Al. I. Cuza” din iași.
Factorii care determină scăderea natalității în rândul populației din Moldova
Criza demografică nu este un fenomen specific unui singur an sau unui singur oraș, ci face parte dintr-un pattern mai larg, observat în întreaga țară. La Iași, cauzele sunt multiple. Pe de o parte, nivelul redus de salarii, instabilitatea economică și accesul dificil la servicii de calitate în domeniul sănătății și educației joacă un rol crucial. Pe de altă parte, modificările culturale și sociale, precum amânarea formării familiei sau prioritizarea carierei, au dus la un vârsta medie mai ridicată pentru primele nașteri.
Criza de personal în sistemul de sănătate, precum și lipsa unor măsuri eficiente pentru sprijinirea familiilor tinere, acutizează această situație. În plus, pandemia de COVID-19 a accentuat aceste probleme, generând incertitudine și temeri legate de stabilitatea financiară și de sănătate.
Perspective și măsuri de redresare
Experții sunt de părere că pentru a contracara această situație alarmantă, autoritățile locale și centrale trebuie să introducă măsuri concrete, precum stimulente financiare pentru familiile tinere, facilități pentru creșterea copiilor sau campanii de informare și educare asupra importanței nașterii în condițiile unei populații în declin.
„Este nevoie de un efort comun și de politici pe termen lung care să încurajeze creșterea natalității, menite să redreseze acest echilibru demografic fragil,” subliniază un alt expert în politici sociale.
Între timp, datele arată că scăderea natalității din Iași nu este un fenomen izolat, ci reflectă o tendință îngrijorătoare la nivel național. La nivel mondial, specialiștii avertizează despre impactul pe termen lung al acestui declin asupra sustenabilității societăților și economiilor, și în cazul orașului de pe malul Prutului, autoritățile trebuie să acționeze rapid pentru stabilizarea și revitalizarea populației locale.
