Cercetătorii chinezi au descoperit o linie genetică umană necunoscută anterior, care a supraviețuit ultimei perioade glaciare în nordul Asiei de Est și s-a adaptat la un climat mai cald. Studiul, publicat recent, sugerează că acești oameni, vânători-culegători, nu au fost înlocuiți brusc de fermieri odată cu tranziția către un stil de viață sedentar, ci au persistat și au făcut tranziția treptat.
O linie genetică veche și misterioasă
Cercetările s-au concentrat pe analiza ADN-ului prelevat din situl Donghulin, situat în apropierea orașului Beijing. Acest sit arheologic reprezintă o sursă importantă de informații despre tranziția de la Paleolitic la Neolitic, prezentând artefacte specifice ambelor perioade, precum fragmente de ceramică și locuințe permanente. Echipa de cercetători a reușit să recupereze și să analizeze genomurile a doi indivizi: o femeie care a trăit acum aproximativ 11.000 de ani, la sfârșitul ultimei ere glaciare, și un bărbat care a trăit în timpul Holocenului timpuriu, o perioadă mai caldă, acum aproximativ 9.500 de ani.
Rezultatele au fost surprinzătoare. Analizele genetice au arătat că femeia aparținea unei linii genetice necunoscute până acum, care s-a separat de populația principală din nordul Asiei de Est cu aproximativ 19.000 de ani în urmă. Această descoperire indică faptul că populațiile din era glaciară nu au dispărut complet, ci au continuat să existe în regiune timp de aproape 10.000 de ani, adaptându-se la schimbările climatice. Se pare că unii dintre acești oameni au asistat la tranziția către un climat mai cald și la schimbările culturale asociate.
Adaptare și diversitate regională
Studiul subliniază importanța adaptării și diversității umane în timpul tranziției de la Paleolitic la Neolitic. În loc de o înlocuire bruscă a populațiilor, se pare că în nordul Asiei de Est a avut loc o coexistență și o evoluție graduală. Al doilea individ analizat, bărbatul, nu aparținea aceleiași linii genetice izolate, ci prezenta o legătură mai strânsă cu populațiile neolitice din nordul Chinei. Acest lucru sugerează că, odată cu trecerea timpului, au apărut și alte grupuri de oameni în regiune, contribuind la diversitatea genetică.
Această descoperire ajută la explicarea diferențelor morfologice observate în craniile celor doi indivizi, demonstrând o populație mult mai eterogenă decât se credea anterior. Cercetările viitoare vor explora în detaliu interacțiunile dintre aceste grupuri umane, oferind o perspectivă mai clară asupra modului în care s-au adaptat la schimbările de mediu și au contribuit la modelarea istoriei umane.
Oamenii de știință au publicat rezultatele studiului în jurnalul Current Biology.
Sursa: Descopera
