Conform G4Media: Refuz la accesarea documentelor privind Portul Constanța, invocând GDPR
Oana Gheorghiu, persoana desemnată în Guvern pentru coordonarea reformei companiilor de stat, a declarat că Ministerul Transporturilor i-a refuzat în trecut accesul la documente esențiale legate de selecția conducerii Portului Constanța. Această situație a survenit în ciuda unor sesizări primite anterior privind modul în care se derula procedura de numire.
Unul dintre motivele oficiale invocate de către reprezentanții Ministerului Transporturilor pentru a bloca accesul a fost necesitatea respectării regulamentelor privind protecția datelor cu caracter personal (GDPR). Această explicație a venit într-un context în care existau deja semnale de alarmă cu privire la transparența procesului de selecție.
Întârzieri și lipsă de transparență în procesul de selecție
Intervievată pe acest subiect, Oana Gheorghiu a subliniat că a solicitat în mod repetat documentele, considerând esențială verificarea modului în care au fost selectați managerii din cadrul Companiei Naționale de Administrare a Porturilor Maritime S.A. Constanța. Refuzul de a oferi acces la informații a generat suspiciuni cu privire la intențiile din spatele procedurii.
Într-un efort de a obține clarificări, Oana Gheorghiu a adresat direct Ministerului Transporturilor întrebări referitoare la criteriile de selecție, componența comisiilor de evaluare și eventuale conflicte de interese. Totuși, răspunsurile primite nu au fost considerate satisfăcătoare, accentuând astfel problema lipsei de transparență.
Implicații asupra guvernanței corporative a companiilor de stat
Situația de la Portul Constanța ridică semne de întrebare serioase cu privire la modul în care sunt gestionate procesele de selecție pentru funcțiile de conducere în întreprinderile de stat. Lipsa de deschidere și eventualele obstacole în calea controlului parlamentar sau guvernamental pot periclita buna guvernanță corporativă și eficientizarea acestor entități strategice.
Reforma companiilor de stat, un obiectiv declarat al actualului Executiv, implică tocmai asigurarea unor procese de selecție bazate pe meritocrație și profesionalism, departe de influențe politice sau interese obscure. Refuzul de a prezenta documente relevante în astfel de cazuri subminează însă aceste eforturi.
Urmărirea acestui caz este importantă pentru a înțelege cum vor evolua mecanismele de control și transparență în administrația publică, în special în ceea ce privește gestionarea activelor statului.
Sursa: G4Media
