România trebuie să-și regândească strategia de creștere economică pentru a evita blocajele și a îndeplini obiectivele de convergență reală, avertizează viceprim-ministrul Oana Gheorghiu. Într-un moment în care gospodăriile și mediul de afaceri se confruntă cu provocări tot mai accentuate, oficialul guvernamental subliniază că actualul model, bazat în mare parte pe stimulente macroeconomice, nu mai poate asigura o dezvoltare durabilă și echitabilă pe termen lung. Înlocuirea acestei paradigme cu una orientată spre inovare și competitivitate devine, astfel, prioritatea urmărită de autorități.
Necesitatea unei transformări profunde în modelul de creștere
Oana Gheorghiu a atras atenția asupra riscului de stagnare economică în cazul în care România nu va reuși să se adapteze noilor cerințe ale economiei globale. „România trebuie să adopte un nou model de creștere economică, bazat pe competitivitate și inovare, pentru a evita stagnarea la nivelul convergenței reale,” a afirmat oficialul într-un discurs recent. Această cale, adaugă ea, este esențială pentru a depăși actuala situație, în care creșterea a fost pe alocuri înșelătoare, alimentată de factori temporari, precum consumul intern și investițiile publice.
În raport cu strategiile promovate anterior, cea bazată pe exporturi și pe economia de consum, noul model propus vizează stimularea sectorului privat, digitalizarea și dezvoltarea de noi competențe în rândul forței de muncă. Gheorghiu a subliniat că diversificarea economică și concentrarea pe industrii de înaltă tehnologie ar putea fi soluții durabile pentru creșterea sustenabilă a României, în condițiile în care alte state din regiune și-au consolidat deja poziția în aceste domenii.
Capcana venitului mediu și provocările convergenței
Fenomenul cunoscut în literatura de specialitate drept „capcana venitului mediu” reprezintă o amenințare reală pentru economiile emergente, inclusiv pentru România. Acesta apare atunci când țările ating un anumit nivel de venit per capita, dar eșuează să urce la un nivel superior, din cauza lipsei de inovație, investiții în tehnologii avansate sau absorbție eficientă a know-how-ului.
Pentru a evita această situație, Gheorghiu subliniază nevoia de investiții strategice în cercetare și dezvoltare, precum și în educație, pentru a crea un mediu propice inovării. „Este nevoie ca business-urile și instituțiile de învățământ să colaboreze mai strâns pentru a produce soluții adaptate cerințelor pieței globale,” a adăugat ea.
O perspectivă pentru viitorul economic al României
Contextul actual al economiei mondiale, marcat de crize și schimbări tehnologice accelerate, impune o reevaluare profundă a politicilor economice naționale. În acest sens, guvernul a început deja să își orienteze activitatea către reforme structurale, dar rămâne de urmărit dacă acestea vor fi suficient de ambițioase pentru a produce efecte vizibile în termenii creșterii durabile.
Experții semnalează că succesul transformării depinde, în mare măsură, de angajamentul guvernului și de capacitatea sectorului privat de a răspunde noilor provocări. În ultimele discuții și planuri de dezvoltare, s-a observat întărirea atenției asupra digitalizării și a inovării ca principale catalizatoare ale unei creșteri economice sănătoase și echitabile.
Pe măsură ce România încearcă să pășească pe acest drum, perspectivele rămân pline de incertitudini, dar și de oportunități. Rămâne de văzut dacă noile măsuri și strategii vor fi implementate cu succes, având potențialul de a scoate țara din „capcana venitului mediu” și de a-i asigura un loc durabil pe podiumul economiilor emergente din regiune.
