OMS: Reducerea impozitelor facilitează accesul la băuturi zaharoase și alcool

Băuturile zaharoase și alcoolul rămân accesibile și nepedepsite fiscal, în ciuda alarmelor constante din comunitatea internațională privind impactul grav asupra sănătății. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) avertizează din nou asupra necesității de a implementa măsuri fiscale mai stricte pentru aceste produse, pentru a frena criza de sănătate cauzată de excesul de zahăr și alcool. În ultimele rapoarte, organizația subliniază faptul că, deși riscurile sunt clar demonstrate, abordarea actuală nu reușește să reducă consumul, iar consecințele se traduc în cifre alarmante pentru sistemele de sănătate din întreaga lume.

Impozitarea insuficientă a băuturilor zaharoase și alcoolului: un obstacol major în combaterea bolilor cronice

De-a lungul anilor, OMS a tras semnale de alarmă privind costurile imense ale consumului excesiv de zahăr și alcool. Cu toate acestea, în multe țări, impozitele aplicate acestor produse sunt insuficiente pentru a limita accesul și pentru a disuade consumul. În anumite state, băuturile dulci îmbuteliate și alcoolul continuă să fie accesibile la prețuri rezonabile, ceea ce contribuie la perpetuarea unui fenomen din ce în ce mai deplorabil: creșterea numărului de cazuri de diabet, boli cardiovasculare, ciroze și alte afecțiuni cronice.

OMS atrage atenția că “băuturile zaharoase și alcoolul nu sunt impozitate suficient și rămân accesibile”, ceea ce complică eforturile de reducere a consumului. În acest sens, organizația cere guvernelor să își reevalueze politicile fiscale și să aplice accize mai mari pe aceste băuturi, așa cum s-a făcut în anumite regiuni unde asemenea măsuri au avut rezultate promițătoare în reducerea ratei de consum.

Impactul politicilor fiscale și propunerile OMS pentru reglementări mai stricte

De mai mulți ani, OMS a susținut ideea înăspririi taxelor pentru băuturile cu zahăr, precum și pentru alcool, ca parte a unui pachet de măsuri integrate de prevenție. Cu toate acestea, schimbările legislative nu au avut încă suficientă amploare în numeroase țări, iar efectele concrete se lasă încă așteptate. “Organizația a solicitat de mai multe ori în ultimii ani impozite mai mari pe alcool și băuturile îndulcite cu zahăr”, menționează rapoartele recente.

Datele arată că aceste măsuri fiscale nu doar că pot reduce consumul, ci pot și genera venituri suplimentare pentru bugetele naționale, care pot fi apoi direcționate către campanii de educație pentru sănătate sau tratamente pentru bolile cauzate de aceste stiluri de viață nesănătoase. În plus, unele țări au introdus limite mai stricte pentru marketingul acestor produse, dar rezultatele sunt încă insuficiente în contextul actual.

O problemă globală, cu soluții locale și internaționale

Deși problema are o amploare globală, soluțiile trebuie adaptate la specificul fiecărei țări. În numeroase state europene, de exemplu, s-au luat măsuri pentru creșterea taxelor pe băuturile carbogazoase, dar decalajul față de recomandările OMS persistă. În America Latină, campaniile de conștientizare sunt combinate cu măsuri fiscale, iar rezultatele par promițătoare.

În România, de exemplu, discuțiile despre majorarea taxelor specifice acestor produse încă sunt la nivel de intenție, în ciuda evidenței clare a impactului negativ asupra sănătății publice și a costurilor pentru sistemul de sănătate. Specialiștii atrag atenția că fără o abordare mai energică a politicilor de fiscalizare, eforturile de reducere a consumului vor fi în continuare insuficiente.

În lumina ultimelor rapoarte ale OMS, devine clar că măsurile fiscale trebuie să devină un pilon central al campaniilor de prevenție în sănătate publică. Doar abordând mai ferm această problemă, se pot spera reduceri semnificative ale cazurilor de boli cronice cauzate de băuturile dulci și alcoolice, iar costurile tot mai mari ale tratamentelor pot fi, în sfârșit, atenuate. Rămâne de văzut dacă politicile globale și locale vor răspunde, în sfârșit, acestor avertismente și dacă vom asista la o schimbare de paradigmă în combaterea acestei epidemii silențioase.

Adriana Nistor

Autor

Lasa un comentariu