Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept a depus o plângere în instanță împotriva Hotărârii de înființare a Comitetului pentru modificarea Legilor Justiției, într-un nou episod al tensiunilor politice și juridice din ultimele luni. ONG-ul, cunoscut pentru implicarea activă în contestații împotriva proiectelor guvernamentale considerate controversate, continuă să-și manifeste opoziția față de măsurile menite să reformeze sistemul juridic, despre care o parte a opiniei publice și reprezentanți ai asistentei civice susțin că pot submina statul de drept.
Controverse în jurul modificărilor legilor Justiției și intervenția ONG-ului
Inițiativa de a înființa Comitetul pentru modificarea Legilor Justiției a fost anunțată recent de autorități, ca parte a unui proces amplu de reformare a sistemului judiciar, promovat cu suspiciuni de opoziție și societatea civilă. Cu toate acestea, decizia a fost contestată în instanță de Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept, care revendică dreptul de a verifica legalitatea și fundamentarea acesteia, temându-se de posibile abuzuri sau de o încercare de subminare a independenței justiției.
Ce Îi face și mai controversa pe această treadie este trecutul organizației. Coaliția a fost implicată recent în alte acțiuni de contestare a procesului electoral, în special în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, unde a contestat decizia de a anula scrutinul, susținând că au fost încălcări grave ale dreptului la vot. În aceste context, criticii spun că ONG-ul are o agendă clară de contestare a deciziilor guvernamentale și deja a fost asociat cu activități extremiste, precum susținerea candidatului Călin Georgescu, cunoscut pentru poziții populiste și retorica anti-sistem.
Relevanța deciziei și riscurile pentru statul de drept
Pentru specialiștii în drept și pentru observatorii politici, această contestare în instanță reprezintă un semnal de alarmă în privința echilibrului între inițiativele legislative și controalele judiciare. “Transmiterea acestei decizii în instanță demonstrează că societatea civilă și organismele independente își fac vocea auzită, chiar dacă acestea din urmă sunt adesea percepute ca fiind ostile guvernării”, explică avocatul Radu Petrariu.
De asemenea, avocații subliniază că orice modificare a legislației trebuie să fie transparentă și să respecte rigorile constituționale, altminteri riscă să creeze un precedent periculos, în care reformele pot fi măcelărite și folosite ca arme politice. În opinia lor, acest proces de modificare a Legilor Justiției trebuie să fie monitorizat atent, pentru a evita orice tentativă de intervenție politică în domeniul justiției.
Contextul politic, între reforme și controverse
Reforma legilor justiției a fost dintotdeauna o temă sensibilă în spațiul politic românesc, motivul fiind legat de suspiciunile legate de influența politică asupra judecătorilor și the need for consolidating the independence of the judiciary. Guvernul susține că aceste modificări sunt necesare pentru a crește transparența și eficiența sistemului, însă opoziția și numeroase organizații civice acusă aceste măsuri că ar putea eroda statul de drept și transparența instituțională.
În contextul în care inițiativa este supusă acestor controverse, orice decizie a instanței de judecată va avea implicații majore asupra direcției în care evoluează reforma juridică și asupra relației dintre puterile statului.
Pe măsură ce procesul avansează, așteptările cresc cu privire la modul în care justiția va gestiona această contestare, dar și la reacțiile opiniei publice, divizate între susținerea reformelor și dorința de a păstra independența și integritatea sistemului judiciar. În tot acest timp, evoluțiile juridice și politice continuă să atragă atenția, semn că lupta pentru definirea viitorului statului de drept din România este, cel puțin pentru moment, departe de a se fi încheiat.
