Opt ONG-uri solicită oficial Bruxelles-ului să reacționeze dur în fața blocajelor instituționale din România
O serie de opt organizații neguvernamentale cu un portofoliu vast în domeniul justiției, transparenței și luptei împotriva corupției au transmis joi o scrisoare deschisă către Comisarul European pentru Justiție, Michael McGrath, în timpul vizitei oficiale pe care acesta o efectuează la București. În document, semnatarii cer aplicarea unor măsuri ferme și imediate împotriva României, invocând o serie de decizii ale Curții Supreme Europene ignorate de autoritățile de la București.
Scrisoarea vine ca răspuns la preocupările tot mai accentuate legate de modul în care România gestionează respectarea statului de drept, mai ales în contextul criticilor repetate venite din partea instituțiilor europene, dar și a mass-media și societății civile. Semnatarii solicită, în mod explicit, activarea mecanismului de condiționalitate financiară, un instrument destinat să stabilească condiții clare pentru accesul și utilizarea fondurilor europene, dacă țara nu respectă normele și deciziile comunității.
„România continuă să ignore, în mod deliberat, deciziile Curții Europene de Justiție, ceea ce subminează procesul de aderare la valorile europene și afectează credibilitatea întregii Uniuni”, subliniază ONG-urile în scrisoare. Alegând să se poziționeze în fața acțiunilor autorităților române, acestea acuză deciziile legislative și administrative din ultima perioadă, considerate contrare dynamicallyului stat de drept, și cer ca Comisia Europeană să iasă din pasivitate.
Un semnal de alarmă pentru instituțiile europene și pentru România
Această inițiativă are loc într-un moment în care tensiunile între București și Bruxelles sunt din ce în ce mai evidente. În ultimul an, principiile fundamentale ale justiției și luptei împotriva corupției din România au fost puse la îndoială de mai multe decizii ale Curții Constituționale și ale altor instanțe române, mult criticate pentru colaborarea mai mult sau mai puțin voită cu interesele politice autohtone.
De exemplu, în februarie, Curtea Constituțională a invalidat o serie de norme din legea justiției introduse de guvern, menite să modifice modul de numire a procurorilor de rang înalt, o inițiativă considerată de susținători ca fiind necesară pentru reformarea sistemului, dar percepută de opozanți ca o încercare de subminare a independenței justiției. În ciuda deciziilor, însă, autoritățile române au fost acuzate de ONG-uri că nu au făcut pași concreți pentru a se conforma.
O reacție a Bruxelles-ului, tot mai criticată în rândul societății civile
De vreme ce vizita comisarului McGrath în România are ca scop evaluarea evoluției situației statului de drept, reacția organizațiilor neguvernamentale reprezintă și un semnal de alarmă asupra faptului că progresele în această direcție sunt insuficiente sau chiar inexistente. Întârzierea în aplicarea deciziilor europene, potrivit semnatarilor, compromite chiar fundamentul european al justiției, libertății și responsabilității.
În context, marile ONG-uri cer luarea de măsuri ferme și rapide, inclusiv declanșarea procedurii de infringement — acțiune juridică care poate duce la sancțiuni pentru un stat membru dacă acesta nu își respectă obligațiile. „Este timpul ca Bruxelles-ul să treacă la acțiune pentru a proteja valorile europene și pentru a pedepsi încălcările grave ale statului de drept din România”, avertizează reprezentanții semnatarilor.
Pe măsură ce zilele trec, scena politică din România pare tot mai fragmentată în jurul acestor probleme, iar reacțiile din partea oficialilor europeni rămân prudente, dar ferme în același timp. Rămâne de văzut dacă presiunile civice și solicitările ONG-urilor vor da rezultate concrete, în condițiile în care Europa pare să își reafirme angajamentul față de principiile fundamentale ale dreptului și justiției, chiar și în fața unor provocări interne.
