Conform Mediafax: România trece la ora de iarnă pe 25 octombrie 2026
România va reveni la ora standard, cunoscută ca ora de iarnă, în noaptea de 24 spre 25 octombrie 2026. La ora 4:00 dimineața, ceasurile vor fi date înapoi cu o oră, revenind la ora 3:00. Această ajustare face ca noaptea respectivă să aibă o durată extinsă, oferind teoretic o oră suplimentară de somn. Majoritatea dispozitivelor electronice moderne, precum telefoanele și calculatoarele conectate la internet, își vor modifica ora automat. Pentru ceasurile analogice sau alte dispozitive care nu beneficiază de actualizare automată, ajustarea va trebui efectuată manual.
Trecerea la ora de iarnă se produce anual în ultima duminică din octombrie, în timp ce revenirea la ora de vară are loc în ultima duminică din martie. Această practică, deși pare o simplă modificare a cadranului ceasului, influențează modul în care percepem lumina naturală, perturbând rutina zilnică și ritmul somnului.
Ora de iarnă vs. ora de vară: diferențe și efecte
Principala diferență între ora de vară și ora de iarnă constă în raportarea orei oficiale la momentele de răsărit și apus. Ora de vară implică mutarea ceasurilor cu o oră înainte, alinind astfel orele de lumină naturală cu perioadele de activitate umană după-amiaza și seara. În schimb, ora de iarnă, care reprezintă revenirea la ora standard, aduce mai multă lumină naturală dimineața, dar face ca apusul să se instaleze mai devreme. Nu se modifică durata fizică a zilei sau timpul real al răsăritului și apusului soarelui, ci doar modul în care acestea sunt reflectate în ora oficială.
Introducerea orei de vară a avut ca scop principal o utilizare mai eficientă a luminii naturale, cu posibile beneficii în economisirea energiei. Cu toate acestea, aceste beneficii au fost subiect de dezbateri și studii, efectele variind în funcție de factori precum climatul și stilul de viață.
Adaptarea la schimbarea orei
Trecerea la ora de iarnă este, în general, considerată mai ușor de suportat de către organism decât cea la ora de vară. Aceasta se datorează faptului că ceasul este dat înapoi, permițând o oră suplimentară de somn teoretic. Cu toate acestea, organismul uman funcționează pe baza unui ritm circadian intern, influențat puternic de lumină. Prin urmare, chiar și o ajustare de o oră poate necesita o perioadă de adaptare, manifestată prin mici dereglări ale somnului și ale senzației naturale de trezire sau oboseală.
Unul dintre cele mai evidente efecte ale revenirii la ora de iarnă este apariția întunericului mai devreme seara. Apusul va fi marcat pe ceas cu aproximativ o oră mai devreme decât în perioada anterioară schimbării, în funcție de data exactă și localitate. Această percepție de întuneric timpuriu se suprapune și cu scurtarea naturală a zilelor pe măsură ce ne apropiem de solstițiul de iarnă.
Schimbarea orei influențează, de asemenea, rutina zilnică a românilor, de la programul de lucru și școală, la activitățile desfășurate în aer liber și ora la care este necesară aprinderea luminii artificiale. Pentru cei care încep ziua devreme, lumina suplimentară dimineața poate fi benefică, în timp ce pentru ceilalți, întunericul mai timpuriu seara poate fi mai vizibil.
Europa discută de mai mulți ani posibilitatea renunțării la schimbarea sezonieră a orei. Deși au existat propuneri la nivelul Uniunii Europene pentru eliminarea acestei practici, sistemul orar sezonier rămâne în vigoare. Prin urmare, în 2026, România va continua să aplice cele două schimbări anuale ale orei.
Sursa: Mediafax
