În noaptea de 28 spre 29 martie 2026, românii vor da ceasurile înainte cu o oră, marcând astfel începutul orei de vară. La ora 03:00, ceasurile vor deveni ora 04:00, iar zilele vor părea mai lungi, în vreme ce nopțile se vor scurta semnificativ. Această ajustare sezonieră își propune să optimizeze utilizarea luminii naturale, facilitând desfășurarea activităților zilnice cu mai multă lumină în timpul serii.
După cum explică specialiștii în domeniu, trecerea la ora de vară are la bază o idee veche de aproape un secol, introdusă inițial pentru a economisi energie. „Lucrăm cu un program construit pe ideea maximizării luminii naturale. Este important să ne adaptăm la ritmurile naturii, iar ora de vară ajută în acest sens”, afirmă expertul în energie, dr. Mihai Rădoi. Deși durata reală a zilei nu crește, lumina solară va fi disponibilă mai mult timp în timpul după-amiezelor.
Istoria orei de vară în România: O practică controversată
În România, ora de vară a fost introdusă în anul 1932, având ca scop valorificarea eficientă a luminii solare și reducerea consumului de electricitate. „Era o necesitate economică și ecologică”, spune istoricul Andreea Popescu, care analizează impactul economic al acestei măsuri. De-a lungul decadelor, practica a fost suspendată sau reintrodusă, conform circumstanțelor economice și politice din țară.
În timpul celor două războaie mondiale și pe parcursul regimului comunist, ora de vară a avut o istorie tumultoasă. A fost reintrodusă în România în 1979, urmând normele stabilite de Uniunea Europeană. „Adaptarea la regulile UE a fost un pas esențial pentru integrarea României în comunitatea europeană”, mai adaugă Popescu.
Dezbateri în Uniunea Europeană: Trecerea la ora de vară pe cale de dispariție?
Recent, s-au intensificat dezbaterile privind eliminarea schimbării sezoniere a orei la nivelul Uniunii Europene. În 2019, Parlamentul European a votat pentru renunțarea graduală la practica de a schimba ora de două ori pe an, lăsând la latitudinea statelor membre să decidă viitorul lor orar. „Este o discuție care merită dusă și trebuie să țină cont de nevoile cetățenilor”, declară europarlamentarul Maria Ionescu.
Deși mulți susțin nevoia de claritate și confort în viața cotidiană, alte voci se ridică împotriva unei astfel de schimbări. Criticii afirmă că o simplă ajustare anuală nu ar trebui să devină o preocupare principală. „Oamenii sunt deja adaptați la acest sistem. O modificare bruscă ar putea crea confuzie”, subliniază economistul Daniel Florin.
În acest context, este important de menționat că aproximativ 60 de țări, majoritatea din Europa și America de Nord, continuă să adopte ora de vară. Însă, țări precum Rusia sau Turcia au renunțat deja la această practică, alegând un sistem orar constant pe tot parcursul anului. „Fiecare națiune trebuie să își evalueze impactul actelor sale legislative, mai ales în ceea ce privește obiceiurile cetățenilor”, mai adaugă Florin.
Astfel, trecerea la ora de vară din martie 2026 ar putea fi doar una dintre ultimele ajustări, într-un peisaj legislativ aflat în continuă schimbare. Monitorizarea opiniei publice și a impactului economic va continua să influențeze deciziile viitoare, în timp ce românii se pregătesc pentru o vară mai lungă și luminoasă.
