România trece în această noapte de sâmbătă spre duminică, 28 spre 29 martie 2026, la ora de vară. Ceasurile vor fi date înainte cu o oră, moment în care ora 03:00 va deveni ora 04:00. Astfel, ziua va dura 23 de ore, fiind un pas în acord cu regulamentele Uniunii Europene, care doresc mai multă lumină naturală în orele de după-amiază. Schimbarea va fi valabilă până în ultima duminică din octombrie, când ceasurile vor fi date înapoi cu o oră, marcând sfârșitul perioadei de ora de vară.
Trecerea la ora de vară are loc automat în noaptea de 28 spre 29 martie, ca în fiecare an. În 2026, ajustarea se face în ultimul weekend din martie, fiind un moment aşteptat de milioane de români. În acea noapte, ceasurile vor fi date înainte cu o oră, urmând ca la ora 03:00 să fie trecută ora 04:00. Practic, programul zilnic va fi ajustat, iar lumina naturală va fi mai mult timp disponibilă în orele de după-amiază, avantaj pentru activitățile în aer liber și reducerea consumului de energie electrică.
Efectele schimbării asupra somnului și recomandări medicale
Deși trecerea la ora de vară pare simplă, mulți români resimt efectele acesteia. Specialiștii în somnologie și medicii pneumologi atrag atenția că pierderea unei ore de somn poate avea efecte temporare asupra organismului. „Trecerea la ora de vară poate fi resimțită mai dificil decât revenirea la ora de iarnă, fiindcă schimbă ritmul circadian. Simptomele cele mai frecvente sunt oboseala și dificultățile de concentrare”, explică doctorul Răzvan Lungu, specializat în somnologie.
Recomandările medicilor pentru o adaptare mai ușoară includ ajustarea treptată a orei de culcare cu 10-15 minute în zilele premergătoare schimbării. Menținerea rutinei de somn și expunerea la lumina naturală sunt, de asemenea, esențiale pentru facilitarea adaptării. În cazul în care oboseala persistă, un scurt episod de odihnă de maxim 20 de minute poate ajuta la refacerea nivelului de energie, spun specialiștii.
De ce se schimbă ora de două ori pe an în Europa și în România
Reglementarea orei sezoniere datează încă din secolul al XVIII-lea, fiind inițiată pentru a optimiza utilizarea luminii naturale și pentru a economisi energie. Benjamin Franklin a fost primul care a sugerat această idee, însă implementarea practică a început în timpul Primului Război Mondial, pentru a reduce consumul de combustibil.
România a adoptat oficial ora de vară în anii ’30, însă sistemul a fost suspendat în timpul războiului și după acesta, fiind reluat în 1997. În prezent, mecanismul urmărește armonizarea activităților cotidiene cu ritmul natural al luminii, în condițiile în care ora de vară a devenit o regulă nescrisă în Europa.
Dezbateri și perspective europene privind eliminarea schimbării sezonieră a orei
De-a lungul ultimilor ani, Uniunea Europeană a discutat intens despre renunțarea la trecerea de două ori pe an. În 2019, Parlamentul European a votat pentru eliminarea acesteia, lăsând statelor membre libertatea de a decide în ce mod să procedeze în continuare. Însă, până în prezent, nicio decizie finală nu a fost adoptată, astfel încât sistemul rămâne valid.
Părțile implicate continuă să dezbată avantajele și dezavantajele acestei reguli. Unii experți susțin că schimbarea sezonieră perturbă ritmul biologic și afectează sănătatea, în timp ce alții argumentează că ea contribuie la economii de energie și la optimizarea activităților zilnice.
Pentru români, această noapte marchează, așadar, începutul unui sezon în care lumina naturală va fi mai generos folosită, la un preț mic: ajustarea temporară a ritmului biologic. În timp ce unele persoane vor simți mai mult repaus, altele vor avea nevoie de câteva zile pentru adaptare. Cert este că, pentru moment, România urmează regulile Europene, păstrând tradiția schimbării de două ori pe an, cel puțin până la o eventuală decizie de ajustare a sistemului.
Sursa: Digi24
