Conform Economistul.ro: Orașul își ridică privirile spre învățătură
Palatul Universității din București a redevenit punctul de atracție al Capitalei prin reamplasarea pe frontonul său a acvilei și a celor doi grifoni, un ansamblu sculptural emblematic distrus în timpul bombardamentului din aprilie 1944. Lucrările de montaj, executate în plină zi, au demonstrat o coordonare performantă între companiile de construcții și artiști.
Simboluri ale culturii, readuse la viață
Ansamblul sculptural, realizat de sculptorul Alexandru Siminic și fiii săi, Teodor și Ștefan Siminic, prin tehnica tradițională a bronzului turnat, cântărește 1,6 tone și a costat două milioane de lei. Piesele au fost create pe baza modelului original al sculptorului Karl Storck.
Trecătorii, turiștii și chiar locuitorii orașului și-au îndreptat atenția spre clădirea monumentală, filmând și fotografiant evenimentul. Rectorul Universității din București, prof. univ. dr. Marian Preda, și primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, au fost prezenți la ceremonie.
Acest moment marchează primul pas în refacerea integrală a frontonului original al Palatului Universității, un proiect ce se va desfășura pe parcursul următorilor doi ani. Obiectivul este reconstituirea completă a ansamblului sculptural conceput inițial de arhitectul Alexandru Orăscu și realizat de Karl Storck între 1862 și 1869.
O istorie rescrisă pe fronton
Frontonul original, în stil neoclasic, purta denumirea „Minerva ocrotind artele și științele” și a fost inspirat de Gliptoteca din Munchen. Compoziția artistică a fost creată de Theodor Aman, iar basorelieful din piatră, sculptat de Karl Storck și colaboratorii săi, o înfățișa pe zeița Minerva înconjurată de alegorii ale disciplinelor academice și artelor plastice. Deasupra acestuia, pe acroteră, se afla ansamblul cu vulturul încoronat și cei doi grifoni, simbolizând protecția statului asupra cunoașterii și a instituției universitare.
Refacerea frontonului face parte dintr-un proiect amplu de consolidare, restaurare și modernizare a Palatului Universității. Aceasta este cea mai mare clădire de educație din România, cu o suprafață de peste 45.000 de metri pătrați și un important monument al patrimoniului arhitectural. Investiția este finanțată prin Programul Național de Construcții de Interes Public sau Social, derulat de Compania Națională de Investiții (CNI). Proiectul vizează consolidarea structurală, restaurarea fațadelor și a elementelor istorice, amenajarea unui spațiu muzeal pentru vestigiile arheologice descoperite și integrarea unor soluții moderne de iluminat arhitectural.
Prof. univ. dr. Marian Preda a subliniat semnificația actului de recuperare istorică: „Revenirea vulturului și a celor doi grifoni pe Palatul Universității din București reprezintă, înainte de orice, un act de recuperare istorică a unui simbol care a marcat identitatea universității și a Capitalei României timp de 75 de ani, până la distrugerea lui în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. De aceea, acest moment este încărcat astăzi și de semnificația reîntregirii memoriei istorice după cel mai distrugător atac asupra BUCUREȘTIULUI, ca un gest de reconstrucție și de respect pentru trecut. Restaurarea patrimoniului universității noastre și a clădirii-simbol a Palatului Universității din București, cu sprijin guvernamental, reprezintă un necesar gest de omagiu adus trecutului care a construit prezentul și care trebuie să stea la baza construcției viitorului. Mă onorează să fiu parte din generația Universității din București care este martoră la acest moment ce va rămâne în istoria Capitalei și a României.”
Sursa: Economistul.ro
