Parlamentul European vrea un buget UE mai generos pentru următorii șapte ani, propunând o creștere de 10% față de planurile Comisiei Europene pentru perioada 2028-2034. Decizia, luată de Comisia pentru bugete, stabilește poziția de negociere a eurodeputaților în discuțiile interinstituționale privind viitorul cadru financiar multianual.
Priorități europene: apărare, competitivitate și tranziție
Eurodeputații consideră că bugetul trebuie să țină pasul cu provocările actuale, inclusiv conflictele armate, presiunile economice și sociale, precum și accelerarea tranzițiilor climatice și digitale. Unul dintre punctele cheie ale propunerii este excluderea costurilor de rambursare a datoriei aferente instrumentului NextGenerationEU din plafonul bugetar. Parlamentul argumentează că aceste cheltuieli, estimate la 0,11% din venitul național brut, nu ar trebui să limiteze resursele disponibile pentru alte programe europene.
Distribuirea fondurilor reflectă o echilibrare între noile priorități și politicile tradiționale. Eurodeputații susțin majorarea finanțării pentru apărare, competitivitate, inovare, infrastructură și sănătate. Totodată, cer menținerea unor alocări consistente pentru politica agricolă comună, politica de coeziune și fondurile sociale. În același timp, Parlamentul respinge ideea unei „renationalizări” a bugetului european, avertizând că modelul bazat pe planuri naționale individuale ar putea reduce transparența și ar crea competiție între beneficiari.
Finanțare consistentă și noi resurse
Propunerea parlamentară include o componentă importantă privind veniturile bugetului. Eurodeputații își reafirmă sprijinul pentru introducerea unor noi resurse proprii, care ar urma să genereze aproximativ 60 de miliarde de euro anual. Printre opțiuni se numără taxe digitale, extinderea mecanismului de ajustare la frontieră pentru carbon (CBAM) și impozitarea câștigurilor din criptoactive.
Co-raportorul Siegfried Mureșan a declarat că propunerea vizează un buget european „suficient și previzibil pentru beneficiari”, care să asigure resurse adecvate pentru noile priorități, menținând în același timp politicile-cheie. Co-raportorul Carla Tavares a subliniat importanța politicii agricole comune, a fondurilor de coeziune și a Fondului Social European, menționând că acestea „sunt coloana vertebrală a solidarității europene”.
Pași următori și negocieri
Documentul subliniază necesitatea menținerii transparenței și a controlului democratic asupra bugetului, avertizând că flexibilitatea sporită nu trebuie să ducă la diminuarea responsabilității instituționale. De asemenea, respectarea statului de drept este menționată ca o condiție pentru accesarea fondurilor europene, accentul fiind pus pe evitarea penalizării beneficiarilor finali în cazul încălcărilor la nivel guvernamental.
După aprobarea în plen, Parlamentul va putea începe negocierile cu Consiliul Uniunii Europene pentru a stabili forma finală a bugetului. Regulamentul privind cadrul financiar multianual necesită acordul statelor membre și consimțământul Parlamentului pentru a fi adoptat. Actualul proces vizează perioada 2028–2034 și urmează propunerii Comisiei din iulie 2025.
