Tendință de limitare a jocurilor de noroc în orașele din România, pe fondul modificărilor legislative și al tensiunilor politice Recent, scena politică și administrativă din România se află în plină agitație în contextul amplificării eforturilor de restricționare a activităților de jocuri de noroc în mediul urban

Modificări legislative și inițiative locale

Guvernul a aprobat recent, la solicitarea rigorată a USR, o ordonanță de urgență prin care operatorii de jocuri de noroc trebuie să obțină nu doar avizele obișnuite, ci și o autorizație specială de la primării pentru a putea instala aparatele de joc. Măsura are drept scop sporirea controlului asupra industriei și, totodată, reducerea influenței sale negative în comunități.

Primarul orașului Slatina, Mario De Mezzo, de la PNL, a anunțat deja intenția de a promova o hotărâre de consiliu local pentru interzicerea activităților de jocuri de noroc în toată municipalitatea. El precizează că eliminarea sălilor de joc va fi făcută treptat, în funcție de expirarea autorizațiilor existente, urmând să fie eliminate complet din peisajul urban. În această direcție, alte orașe din țară au început să pună în aplicare măsuri similare, în încercarea de a proteja cetățenii de efectele nocive ale jocurilor de noroc.

Liderii opoziției locale, precum De Mezzo, susțin că aceste măsuri reprezintă un pas important în igienizarea orașelor și reducerea riscului de dependență. Rămâne însă de văzut dacă aceste inițiative vor putea fi aplicate pe scară largă, în condițiile unei legislații naționale în continuare în schimbare.

Stabilirea liderului Autorității Naționale pentru Jocuri de Noroc

Pe plan central, în spatele acestor mișcări legislative, se află și un climat de tensiune politică legat de conducerea ONJN – Autoritatea Națională pentru Jocuri de Noroc. Potrivit surselor, decizia de a desemna un nou președinte, susținut de USR, a fost deja luată la nivelul coaliției de guvernare, iar procedurile de numire urmează să fie demarate în cele mai scurte timpuri.

Până în prezent, conducerea instituției a fost asigurată de avocatul Vlad Soare, însă numele care circulă în cercurile guvernamentale și în mediile de specialitate indică o posibilă schimbare radicală. Printre cei avansați pentru această funcție se numără și unele figuri controversate, inclusiv un angajat apropiat al celui mai mare operator de jocuri din Constanța, compania Magnum, susținut de PSD. Această situație a reieșit din anchete și articole exclusiviste, alimentând speculațiile despre posibile conflicte de interese și influențe politice în gestionarea industriei.

Luptele politice pentru controlul industriei de jocuri

În contextul tensiunilor în creștere, un nume tot mai vehiculat pentru șefia ONJN este cel al deputatei USR Diana Stoica. Fosta activistă anti-jocuri de noroc a devenit, din postura de deputat, un simbol al luptei împotriva acestei industrii, fiind vocală în discursuri și inițiative referitoare la interzicerea completă a păcănelelor în orașe.

Stoica nu doar că a pledat pentru restricții, dar a și inițiat o serie de acțiuni menite să aducă în ochii publicului realitatea din teren. În cadrul unei ultime manifestații, ea a subliniat: „Nu, nu suntem pe vreun bulevard din Las Vegas. Suntem în sectorul 6, la Piața Gorjului. Înghesuiala de aparate distrugătoare este în mijlocul unui cartier unde trăiesc bucureștenii. Suntem în locul pe unde trec copiii în drum spre școală.”

Aceasta a adăugat că, de-a lungul anilor, efectele nocive ale acestor aparate au devastat vieți, cauzând drame și tragedii în rândul familiilor. În ciuda celebrei comparații cu orașele din vest, ea atrage atenția asupra faptului că, în București, păcănelele au invadat spațiul urban, în paralel cu creșterea cazurilor de dependență și a problemelor sociale.

Disputele legate de numirea noului președinte al ONJN, intențiile de interzicere a jocurilor de noroc și controversele despre posibile conflicte de interese în managementul industriei nu fac altceva decât să reflecte un peisaj politic și social tensionat. În timp ce autoritățile încearcă să găsească soluții pentru reducerea impactului acestor activități, mulți cetățeni rămân cu speranța că deciziile vor împrumuta un parcurs care să asigure mai multă protecție pentru vulnerabili.

Pe măsură ce aceste inițiative prind contur, rămâne de urmărit dacă vor reuși să devină parte integrantă a politicii locale și naționale, sau dacă, în continuare, vor fi lovite de obstacolele unui sistem fragil și influențat de interese. În orice caz, lupta pentru controlul industriei jocurilor de noroc în România pare să capete o nouă etapă, plină de provocări și de speranța unei schimbări reale.

Sursa: Economica