Passajele supraterane din Sectorul 4, construite cu promisiuni de ambiție intermodală, blochează de fapt dezvoltarea unei infrastructuri esențiale pentru liniile de tramvai pe inelul median al Capitalei. În timp ce primarul Daniel Băluță a asigurat bucureștenii că aceste poduri vor deveni noduri intermodale, noile informații aduse de Direcția Transporturi din Primăria Capitalei relevă că planurile nu vor putea fi puse în practică așa cum a fost anunțat.
Primarul Sectorului 4 s-a angajat, odată cu montarea tablierilor pe pasajul de la Apărătorii Patriei, că acesta va servi drept punct de transfer multi-modal, oferind stații de tramvai conectate cu metroul și transportul de la sol, inclusiv cu lifturi și escale. În opinia sa, aceste poduri vor degreva intersecțiile aglomerate și vor crea conexiuni eficiente între diferitele mijloace de transport în comun, promisiuni care, cel puțin în teorie, urmăreau să accelereze mobilitatea în zonă.
Însă documentele interne ale Primăriei Capitalei, obținute de redactori, contrazic această poziție, arătând clar că nu se prevede amenajarea de stații pentru tramvaie la nivelul solului, așa cum fusese intenționat inițial. Unii specialiști și organizații dedicate mobilității urbane, precum Asociația Metrou Ușor, au atras atenția încă de acum câțiva ani asupra acestei probleme fundamentale. Conform lor, faptul că tramvaiele vor urca pe pasaje peste intersecții va face imposibilă conexiunea rapidă și facilă cu alte mijloace de transport, precum metroul, întărind astfel un blocaj în dezvoltarea unei rețele eficiente de transport în inelul median.
Această situație nu este o noutate. De-a lungul ultimilor ani, analiștii și organizațiile civice au criticat dur modul în care au fost proiectate și implementate aceste pasaje, în special cel de la Doamna Ghică, construit în 2019, ale cărui caracteristici nu au permis integrarea unei linii de tramvai. Problema majoră a fost lipsa spațiului pentru trasee la nivelul solului, o soluție pentru a evita costurile și pentru a câștiga rapid „imagine”, dar care, în realitate, a compromis strategia de mobilitate durabilă.
Istoria acestor proiecte se întinde pe mai mulți ani, iar primele semne de alarmă au fost trase încă din 2019. În acel an, Asociația Metrou Ușor a avertizat despre greșelile de proiectare la pasajul Doamna Ghică, unde nu s-a prevăzut spațiu pentru viitoare linii de tramvai, o eroare care s-a dovedit fatală ulterior. Ulterior, în 2020, aceiași organizație a atras atenția asupra construcției pasarelei de la Europa Unită (Metalurgiei) și la Apărătorii Patriei, avertizând asupra riscului de a bloca dezvoltarea unor rute esențiale.
Cocomitarea acestor planuri ia o turnură și mai gravă în decembrie 2021, când Consiliul Local al Sectorului 4 a aprobat, în ciuda lipsei transparenței și dezbaterilor publice, o modificare neanunțată a soluției tehnice pentru pasajul Metalurgiei, eliminând complet spațiul pentru tramvai la nivelul solului. Totul s-a făcut printr-o ședință extraordinară, fără consultări largi, cu semnale clare ale lipsei de transparență și interes pentru opiniile cetățenilor și specialiștilor.
De atunci, organizații precum Metrou Ușor au continuat să tragă semnale de alarmă și să propună soluții alternative, dar autoritățile au evitat de fiecare dată răspunsuri clare și au păstrat tăcerea cu privire la cele mai critice decizii. În 2023, acestea au confirmat oficial că traseul tramvaiului planificat nu va putea avea cale dedicată pe pasaj, ceea ce înseamnă că beneficiile investițiilor vor fi, cel mai probabil, zero în ceea ce privește conectivitatea cu rețeaua de metrou sau alte mijloace de transport în comun.
În concluzie, cazul pasajelor supraterane din Sectorul 4 exemplifică, din păcate, o abordare greșită a planificării infrastructurei de mobilitate în București. Promisiunile de nod intermodal rămân doar pe hârtie, în condițiile în care planurile actuale blochează, în fapt, dezvoltarea unor soluții eficiente și durabile pentru transportul public. În timp ce autoritățile continuă să evite răspunsurile clare și să promoveze variante nepotrivite, urbaniștii și organizațiile civice nu renunță la lupta pentru o mobilitate urbană responsabilă și strategii pe termen lung, care să nu sacrifice dezvoltarea altor alternative esențiale pentru întreaga Capitală.
Sursa: Buletin.de
