Pasajul Pipera, o arteră de legătură crucială pentru traficul din nordul Capitalei, a devenit un pericol public iminent. La 17 ani de la inaugurare, infrastructura prezintă deficiențe grave la nivelul rosturilor de dilatație, aspect evidențiat de imagini și raportări recente. Metal și cauciuc smulse din structura podului pun în pericol zilnic mii de șoferi care tranzitează zona, iar starea actuală a pasajului necesită intervenții urgente pentru a evita o tragedie.
Deteriorări vizibile și riscuri iminente
Imaginile surprinse de jurnalistul Pro TV, Paul Angelescu, arată şanțuri adânci în asfalt și șuruburi ieșind din structura podului, la nivelul rosturilor de dilatație. Aceste îmbinări permit podului să se adapteze la variațiile termice ale mediului, dilatându-se sau contractându-se în funcție de temperaturi extreme. Problema apare însă în aceste zone de flexibilitate, unde starea lor a ajuns să reprezinte o adevărată bombă cu ceas, pericol pentru siguranța rutieră.
De-a lungul anilor, pasajul a fost ignorat în privința întreținerii și verificărilor periodice, iar starea de degradare s-a agravat. În prezent, șanțurile adânci din asfalt și elementele metalice ieșite în evidență trebuie urgent remediat pentru a evita accidente rutiere sau chiar tragice. Însă, lipsa de reacție concretă a autorităților face ca situația să rămână nesoluționată, creând o stare de nesiguranță pentru utilizatori.
Disputele administrative și lipsa de responsabilitate
Starea critică a pasajului Pipera nu a apărut peste noapte, ci a fost rezultatul unor probleme birocratice și a lipsei de coopere între administrațiile locale și Direcția Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere. În ultimii ani, între Primăria Municipiului București și Primăria Sectorului 2 s-a iscat o dispută privind cine are în administrare pasajul, fiecare parte acuzând cealaltă pentru lipsa intervențiilor. Reprezentanții Primăriei Capitalei susțin că pasajul nu le aparține și, prin urmare, nu pot interveni, în timp ce Primăria Sectorului 2 afirmă că a predat infrastructura către administrația centrală imediat după finalizarea lucrărilor de construcție.
Rechizitoriul responsabilităților rămâne însă un punct de dispută, în timp ce starea pasajului se degradează tot mai mult. În plus, lipsa unei legislații clare și a unei coerențe în administrarea acestui obiectiv critic a condus la o situație aproape de colaps, cu doar câteva luni înainte de un posibil incident grav.
Probleme de proiectare și costuri neașteptate
Istoria pasajului Pipera include și controverse legate de erori de proiectare și de supraestimarea bugetului. Demarat în 2005, proiectul a început efectiv doi ani mai târziu, după descoperirea unor cabluri și utilități vechi chiar în primele faze ale construcției. Costurile au explodat din cauza acestor vicii și a faptului că, ulterior, constructorii coordonați de Primăria Voluntari au ridicat infrastructura rutieră fără aprobări corespunzătoare, agravând problemele.
CFR S.A. a reclamat lipsa avizelor necesare din partea autorităților, fiind nevoită să solicite fonduri suplimentare pentru reproiectarea rețelelor feroviare și relocarea stâlpilor de înaltă tensiune din zona pasajului. Toate aceste dificultăți au dus la o suprapunere a lucrărilor, complicând în mod inutil situația și prelungind termenul de finalizare a proiectului.
În cazul pasajului Pipera, onoarea și siguranța șoferilor sunt în pericol, iar problema de fond rămâne lipsa unui management clar și cooperare între administrațiile locale și centrale. Deocamdată, zilele viitoare vor fi decisive pentru a se lua măsuri concrete, în condițiile în care riscul de accident din zona Pasajului Pipera continuă să crească, iar timpul pentru intervenții de urgență se scurtează.
Sursa: Buletin.de
