Pashinyan: Preoții Armeniei, asemănători islamistilor extremiști

Accuzații grave din partea premierului armean: Biserica Apostolică implicată în financiare obscure

Pe 11 februarie 2026, premierul Armeniei, Nikol Pashinyan, a lansat afirmații șocante, susținând că Biserica Apostolică Armeană ar putea fi implicată în activități de finanțare ascunsă destinate sprijinirii proceselor politice. Declarațiile au fost făcute într-un interviu difuzat de Televiziunea Publică din Armenia, unde Pashinyan a comparat clerul care critică guvernul cu Elementele radicale ale islamismului.

Pashinyan a afirmat că există informații verificate privind utilizarea Bisericii ca un vehicul pentru fonduri care ar putea influența politica internă a țării. „Avem informații – care, desigur, sunt în curs de verificare – că, prin intermediul Bisericii Apostolice Armene, fonduri oculte ajung în Armenia cu scopuri politice”, a declarat Pashinyan.

Îngrijorările premierului despre politicizarea Bisericii

Premierul a subliniat că Biserica nu ar trebui să se prezinte ca un „stat în interiorul unui stat” și a avertizat că implicarea sa în politica națională nu face decât să fragilizeze democrația din Armenia. „Biserica nu trebuie să participe la viața politică internă a țării”, a insistat Pashinyan, punând accentul pe rolul fundamental al Bisericii ca instituție spirituală și nu ca actor politic.

Pashinyan și-a exprimat dezacordul față de unele predici care au promovat mesaje politice de la începutul anului 2020, denunțându-le ca fiind similare cu „manifestările radicale ale islamului, împotriva cărora comunitatea internațională luptă”. Acesta a făcut apel la distanțarea Bisericii de politicile lumești, având în vedere impactul negativ pe care o astfel de implicare îl poate avea asupra securității naționale.

Tensiuni crescute între stat și Biserică

Aceste declarații vin pe fondul unor tensiuni crescânde între autoritățile armene și Biserica Apostolică, culminând cu cererea lui Pashinyan pentru demisia Catolicosului Garegin II, pe care l-a caracterizat ca fiind o amenințare la adresa suveranității naționale. „Aceasta este o chestiune care ține de securitatea și suveranitatea țării noastre”, a mai adăugat premierul.

De asemenea, o cancaniță recentă a fost transferarea unui ierarh al Bisericii din detenție preventivă în arest la domiciliu, fapt ce a generat și mai multe controverse în rândul opiniei publice. Aceste dezvoltări sugerează o climat de instabilitate nu doar pe scena politică, ci și în relațiile dintre Biserică și stat.

În timp ce anumite sectoare din societatea armeană sprijină inițiativele premierului de a clarifica rolul Bisericii în viața politică, altele își exprimă temerile cu privire la posibilele repercusiuni. Câteva organizații religioase au ieșit la rampă, instigând populația să nu se lase influențată de „narațiuni false” care ar putea submina tradițiile adânc înrădăcinate ale Bisericii Apostolice.

Perpectiva pe termen lung a conflictului stat-Biserică

Tensiunile actuale semnalează o perioadă de schimbări posibile în modul în care Biserica și statul interacționează în Armenia. Comentariile premierului au generat discuții aprinse atât în mediul politic, cât și în cel social, iar viitorul relației dintre Biserică și autorități pare mai incert ca niciodată.

Pe măsură ce situația evoluează, este clar că, în fața crizei actuale, Armenii trebuie să găsească un echilibru între respectarea valorilor tradiționale ale Bisericii și nevoie de o politică transparentă și responsabilă. Acest conflict deschide uși către posibile reforme, dar și către provocări majore pentru societatea armeană.

Adriana Nistor

Autor

Lasa un comentariu