Paștele, una dintre cele mai importante sărbători creștine, vine cu o serie de tradiții și obiceiuri respectate cu sfințenie de români. De la vopsirea ouălor și până la respectarea postului, aceste practici sunt transmise din generație în generație, menținând vie moștenirea spirituală. Tradițiile de Paște implică atât acțiuni recomandate, considerate benefice pentru credincioși, cât și interdicții, menite să asigure respectarea perioadei sfinte.
Ce este bine să faci în Săptămâna Mare
Săptămâna Mare, în special zilele de joi și vineri, sunt dedicate unor practici specifice. Joia este ziua în care se vopsesc ouăle, simbolul Învierii lui Iisus Hristos. Se spune că vopsirea ouălor trebuie făcută înainte de ziua de vineri, pentru a nu se amesteca cu tristețea de pe parcursul zilei. Totodată, în această zi se fac ultimele pregătiri pentru sărbătoare, inclusiv curățenia generală a casei și pregătirea bucatelor tradiționale.
Vinerea Mare este o zi de post negru și de reculegere. Credincioșii merg la biserică pentru a participa la slujbele specifice și se abțin de la mâncare și alcool. Tradiția cere ca în această zi să nu se coasă, să nu se spele rufe sau să se facă alte munci casnice. O altă tradiție importantă este participarea la Denie, slujba de seară în care se cântă Prohodul Domnului.
Interdicții și superstiții de Paște
Pe lângă acțiunile recomandate, există și o serie de interdicții legate de sărbătorile pascale. În Săptămâna Mare se evită petrecerile și distracțiile zgomotoase. Nu este recomandat să se împrumute bani sau să se facă datorii. De asemenea, nu se aruncă gunoiul din casă în zilele de Paște, pentru a nu alunga norocul.
În ceea ce privește alimentația, postul Paștelui se încheie odată cu Învierea. În noaptea de Înviere, credincioșii participă la slujba specială și primesc lumină. După slujbă, se merge acasă și se ia masa festivă, cu preparate specifice, precum ouă roșii, cozonac, pască și drob.
Paștele în contextul politic actual
În România anului 2026, sărbătoarea Paștelui este un moment de reflecție și de unitate. Președintele Nicușor Dan a transmis un mesaj de pace și speranță, în timp ce prim-ministrul Ilie Bolojan a accentuat importanța respectării tradițiilor și a valorilor creștine. În contextul tensiunilor geopolitice și al provocărilor economice, mesajele liderilor politici subliniază importanța solidarității și a unității naționale.
Președintele PSD, Marcel Ciolacu, a participat la slujba de Înviere la Catedrala Patriarhală din București, alături de lideri religioși și reprezentanți ai societății civile. În același timp, candidatul controversat Călin Georgescu a transmis un mesaj de Paște prin intermediul rețelelor de socializare. Partidul AUR, condus de George Simion, a organizat evenimente dedicate tradițiilor pascale în mai multe orașe din țară. Mircea Geoană, fost secretar general NATO, a participat la o slujbă de Paște într-o biserică din Bruxelles.
În 2026, peste 13.000 de credincioși au fost prezenți la slujba de Înviere din Catedrala Patriarhală din București.
