Primăria Capitalei intensifică eforturile de reabilitare a clădirilor cu risc seismic, acoperind acum încă patru imobile vechi de peste un secol, dintre care două sunt destinate uzului public, iar alte două sunt rezidențiale.
De-a lungul anilor, Bucureștiul a fost zgâriat de problemele vaste ale infrastructurii vechi și nesigure, iar acum, administrația locală anunță o nouă etapă în planul său de a tutela mai bine patrimoniul construit și de a proteja locuitorii. Cele patru clădiri care se află în proces de consolidare și reabilitare sunt considerate a fi extrem de vulnerabile, fiind construite cu peste 100 de ani în urmă, și sunt pericol public dacă nu sunt consolidate corespunzător.
Printre acestea se numără Pinacoteca din Lipscani, o constructie emblematică pentru centrul vechi, datând din 1880, aflat în proprietate majoritară a Primăriei, cu o valoare investițională estimată la 162 de milioane de lei. Mai aproape de acest context cultural, clădirea din Bd. I.C. Brătianu 10, cunoscută cândva drept Palatul Credit Rural, a fost achiziționată de municipalitate în 2017 și trebuie adusă la standarde de siguranță, cu un buget de 40 milioane de lei.
Cele două blocuri rezidențiale, situate pe Calea Griviței și Calea Moșilor, ocupă și ele poziții importante din punct de vedere istoric și social, fiind identificate ca monumente istorice. Clădirea de pe Calea Griviței, construită în 1940, are nevoie de consolidare pentru a asigura siguranța locatarilor, iar costurile lucrărilor se ridică la aproximativ 22,2 milioane lei. La fel, ansamblul de locuințe din Calea Moșilor din 1856, cu spații comerciale și apartamente, va beneficia de consolidare pentru o sumă de 10,4 milioane lei.
Proiecte și termene clare pentru reabilitare
Planul de reabilitare a fost aprobat recent de Consiliul General al Municipiului București, care a validat indicatorii tehnico-economici, devizele generale și documentațiile tehnice. Conform noilor prevederi, lucrările vor demara în 2027 și vor dura aproximativ doi ani. În această perioadă, proprietarii acestor imobile vor fi relocați temporar, fie în locuințe de necesitate ale Primăriei, fie li se va asigura plata chiriilor pentru alte spații de înlocuire, pentru a nu le perturba traiul.
Este emblematic pentru situația actuală că, în Capitală, la un moment dat, 411 de imobile sunt încadrate în clasa I de risc seismic, iar alte 486 în clasa a II-a. Cu toate acestea, în ultimele trei decenii, doar 35 de clădiri publice au beneficiat de fonduri pentru consolidare, evidențiind o problemă cronică de alocare și gestionare a resurselor. În prezent, patru imobile sunt în curs de reabilitare, două dintre ele fiind chiar în faza de recepție finală.
Valoarea și sursele de finanțare a intervențiilor
Majoritatea fondurilor pentru aceste intervenții vin din bugetul de stat, prin programul național PNCCRS, dedicat consolidării clădirilor cu risc seismic. Prin acest program, statul contribuie la acoperirea costurilor, în timp ce bugetul local va suporta cel mult 15% din valoarea totală a investiției. Pentru blocurile de locuințe, proprietarii vor putea recupera banii investiți în termen de până la 15 ani, ceea ce speră să înlesnească procesul de consolidare și să încurajeze proprietarii să întrețină mai bine imobilele.
Într-un context mai larg, aceste demersuri sunt parte a unui efort susținut de a proteja patrimoniul urban și de a reduce riscurile generate de clădirile vechi, în condițiile în care Bucureștiul se confruntă constant cu probleme legate de structurile nesigure, mai ales în zonele centrale și istorice.
Deși proiectele sunt încă în curs de desfășurare, și se așteaptă ca în perioada următoare să înceapă lucrările propriu-zise, perspectiva unor clădiri consolidate și sigure pentru cetățeni pare a fi acum mai reală ca niciodată. În plus, această inițiativă marchează un pas important în responsabilizarea autorităților și a comunității, într-un proces de transformare a orașului într-un spațiu mai sigur și mai bine protejat împotriva dezastrelor naturale.
