Conform Doctorulzilei.ro: Pensionarii români cu venituri modeste iau în considerare mutarea în alte orașe sau țări europene, în fața creșterii accelerate a costurilor de trai. O pensie lunară de aproximativ 1.500 de euro, care în România oferă un standard de viață decent, devine insuficientă pentru a acoperi cheltuielile curente, odată cu inflația ridicată la chirii, utilități și prețuri la alimente.
Costul vieții, un factor decisiv
Diferențele semnificative dintre costul vieții în România și în alte state europene îi determină pe mulți pensionari să caute alternative. În timp ce în marile orașe românești chiria pentru un apartament decent poate atinge sume considerabile, în alte țări, cu același nivel de venit, se poate beneficia de o locuință mai spațioasă și de condiții mai bune. Utilitățile, transportul și produsele alimentare reprezintă, de asemenea, un capitol unde disparitățile sunt notabile.
Acest fenomen nu este unul singular, ci reflectă o tendință globală în rândul pensionarilor care dispun de resurse financiare limitate. Mulți analiști economici atrag atenția asupra impactului inflaționist asupra segmentului de populație cu venituri fixe, în special asupra pensionarilor, care sunt mai puțin mobili în piața muncii și au puține posibilități de a-și suplimenta veniturile.
Destinații populare pentru retragerea din activitate
Orașe din Spania, Portugalia, dar și din Europa de Est, precum Bulgaria sau Ungaria, încep să fie vizate de pensionarii români în căutarea unui trai mai accesibil. Factori precum clima, accesul la servicii medicale și infrastructura joacă, de asemenea, un rol important în decizia de relocare.
Unele țări oferă chiar stimulente specifice pentru pensionarii străini, fie prin programe de atragere a investitorilor imobiliari, fie prin facilități fiscale. Aceste aspecte pot face ca decizia de a părăsi țara natală să fie mai puțin dificilă din punct de vedere financiar.
Impactul asupra pieței locale
Această migrație a pensionarilor ar putea avea un impact economic semnificativ asupra pieței locale, în special în orașele universitare sau în cele cu un număr mare de pensionari. O scădere a cererii pe piața imobiliară, dar și o diminuare a consumului local, ar putea fi consecințe directe.
Pe de altă parte, autoritățile locale ar putea fi nevoite să își reorienteze politicile sociale și economice pentru a sprijini categoria pensionarilor rămași în țară. Accesul la servicii medicale de calitate, programe de asistență socială și oportunități de petrecere a timpului liber adaptate nevoilor persoanelor vârstnice devin elemente esențiale pentru a crește atractivitatea orașelor românești ca locuri de rezidență după pensionare.
Datele statistice recente arată o creștere a numărului de cetățeni români care și-au stabilit reședința în alte state membre UE în ultimii ani, un trend care pare să se accentueze în rândul pensionarilor.
Sursa: Doctorulzilei.ro
