Numărul beneficiarilor de pensii de serviciu a ajuns la 11.841 de persoane în decembrie 2025, conform datelor Casa Națională de Pensii Publice (CNPP). Această creștere, de 53 de persoane față de luna precedentă, ridică întrebări cu privire la viabilitatea și echitatea sistemului de pensii speciale din România.
Dintre acești beneficiari, un număr semnificativ, 7.864, primesc simultan pensie și din Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat (BASS), ceea ce sugerează o dualitate în modul de finanțare a acestora. Această situație este controversată, mai ales în contextul crizei economice și al nevoii tot mai mari de reformă în domeniul pensiilor.
Magistrații, cei mai avantajați
Magistrații reprezintă cea mai mare categorie de beneficiari, cu 5.789 de persoane. Dintre acestea, 2.546 au contribuit și la BASS. „Pensia medie de serviciu pentru magistrați este de 25.443 lei, un nivel care reflectă diferențele semnificative de venituri în raport cu alte categorii profesionale,” afirmă un expert în politici sociale. Această sumă include o pensie de 7.527 lei din BASS și 22.294 lei din bugetul de stat. Aceste cifre ridică semne de întrebare în legătură cu sustenabilitatea sistemului de pensii speciale și cu nevoia de reformă.
Diplomații și funcționarii parlamentari
Pentru alte categorii, cum ar fi diplomații și funcționarii parlamentari, datele arată o situație la fel de favorabilă. Conform legii dedicate membrilor Corpului diplomatic și consular, 787 de persoane beneficiază de pensii de servicii, cu o pensie medie de 6.976 lei, din care 3.002 lei provenind dinbugetul de stat. De asemenea, 870 de funcționari publici parlamentari primesc o pensie medie de 6.230 lei, jumătate provenind tot din bugetul de stat.
Aceste cifre ridică problematica penalizării altor categorii de angajați care nu beneficiază de pensii speciale. „Este crucial să regândim sistemul pensiilor în România, pentru a asigura un echilibru între diferitele clase socio-profesionale,” declară un economist.
Așteptând reformele
Deși aceste pensii speciale sunt deja un subiect de discuție, reforma acestui sistem este în continuare întârziată. Curtea Constituțională a României a amânat de patru ori decizia referitoare la reforma pensiilor magistraților, iar următoarea dezbatere este programată pentru 11 februarie.
România trebuie să respecte termenele impuse de Uniunea Europeană, iar întârzierile în reforma pensiilor magistraților sunt un subiect de îngrijorare. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a menționat că autoritățile române au comunicat Comisiei Europene despre întârzieri, subliniind totuși voința politică de a duce acest proiect la bun sfârșit.
Între timp, critici din mediul academic și social solicită clarificări cu privire la viitorul pensiilor speciale. Rezolvarea acestor probleme nu doar că va influența viitorul financiar al beneficiarilor, dar va și seta un precedent important pentru sistemul de protecție socială din România.
Modificările propuse în cadrul reformei, care includ creșterea vârstei de pensionare pentru magistrați și cerințe suplimentare de vechime, sunt văzute ca pași necesari, dar controversa rămâne. Schimbările vor intra în vigoare gradual; vârsta minimă de pensionare va ajunge treptat la 65 de ani, o măsură care va necesita timp și răbdare din partea celor afectați.
Cu toate acestea, viitorul pensiilor speciale din România depinde nu doar de reformele legislative, ci și de voința politică de a implementa schimbările necesare în beneficiul tuturor cetățenilor.
