Curtea Constituțională a validat reforma pensiilor magistraților
Judecătorii Curții Constituționale au decis astăzi că legea ce reformează pensiile magistraților este constituțională, după cinci amânări. Hotărârea, adoptată cu 6 voturi pentru și 3 împotrivă, pavează drumul pentru ca proiectul de lege propus de Guvernul Bolojan să fie promulgat de președinte.
Legea permite creșterea treptată a vârstei de pensionare a judecătorilor și procurorilor la 65 de ani până în 2042. De asemenea, aceasta modifică cuantumul pensiilor, stabilind că acestea vor reprezenta 70% din salariul net, comparativ cu 80% din salariul brut, cum era anterior. Această schimbare este considerată o reformă necesară de către Guvern, cu scopul de a alinia sistemul de pensii la standardele Uniunii Europene, dar a fost întâmpinată cu critici din partea instanțelor.
Reacții din partea autorităților și instanțelor
Institutia care a contestat inițial legea, Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), a solicitat cursului de justiție al Uniunii Europene să se pronunțe asupra legalității acestor modificări. Președinta ICCJ, Lia Savonea, sublinia în declarațiile sale că: „Utilizarea mecanismului sesizării CJUE este un instrument esențial pentru asigurarea respectării dreptului european”. Afirmând că modificările ar putea crea un tratament discriminatoriu față de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu, Savonea a adăugat că: „Este esențial ca legile care afectează statutul magistraților să fie clare și justificate”.
Din perspectiva guvernamentală, premierul Ilie Bolojan a declarat că reforma pensiilor este un pas crucial în deblocarea fondurilor de 231 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). „Adoptarea acestui proiect este vitală pentru România și pentru viitorul justiției”, a spus acesta.
Posibile implicații ale reformei
Decizia CCR nu marchează doar un moment important pentru magistrați, ci și pentru viitorul sistemului de justiție din România. Cu toate că reforma este privită ca o adaptare necesară, a cărei scop este să ajute bugetul de stat, atât magistrații, cât și organizațiile din domeniu continuă să ridice semne de întrebare privind sustenabilitatea acestui sistem.
Criticii susțin că aceste măsuri ar putea descuraja tinerii să aleagă carierele în justiție, dat fiind că stabilitatea financiară pe termen lung este esențială pentru atragerea și menținerea profesională în acest domeniu. „Nu putem ignora faptul că învălmășirea legislativă riscă să afecteze independența justiției”, afirmă un avocat din București.
Astfel, deși CCR a declarat legea constituțională, discuțiile publice și profesionale pe tema reformei pensiilor magistraților sunt departe de a fi încheiate. De acum, legea va fi trimisă președintelui pentru promulgare, dar întrebările privind viitorul acestei reglementări și impactul pe termen lung asupra sistemului judiciar din România rămân deschise.
