Petrolul atinge cotații record în contextul tensions dintre Statele Unite și Iran
Piața mondială a petrolului traversează o perioadă extrem de volatilă, cu cotațiile celor mai importante reference înregistrând creșteri spectaculoase. Recent, prețul petrolului West Texas Intermediate (WTI), referința principală pentru piața din SUA, a închis vineri la 90,90 dolari pe baril, după o urcare de peste 12%, cel mai mare avans din istorie pentru o singură zi, de 9,89 dolari. În același interval, Brent, referința globală, a urcat cu peste 8,5%, atingând 92,69 dolari pe baril. Astfel, pe ansamblul săptămânii, creșterile s-au cifrat la 35,63% pentru WTI și aproape 28% pentru Brent, cele mai mari salturi săptămânale consemnate de când aceste contracte futures sunt tranzacționate de la începuturile lor, în 1983.
Noile tensiuni geopolitice din Golful Persic par a fi cauza principală a acestor fluctuații rapide. Escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran a alimentat temerile privind o perturbare severă a aprovizionării globale cu petrol. Traficul prin Strâmtoarea Ormuz, unul dintre cele mai importante și aglomerate rute maritime pentru transportul energiei, a fost aproape blocat. În ultimele zile, navele comerciale au fost nevoite să își modifice rutele în condiții de incertitudine, alimentând astfel speculațiile privind o posibilă criză energetică.
Președintele american Donald Trump a solicitat Iranului să capituleze necondiționat, în timp ce oficialii de la Washington avertizează asupra riscului unui război de durată, care ar putea destabiliza și mai mult piața petrolieră mondială. În același timp, oficialii din Golf susțin că dacă blocajul navale nu va fi debloc, prețurile petrolului ar putea ajunge până la 150 de dolari pe baril în următoarele săptămâni. Saad al-Kaabi, ministrul Energiei din Qatar, a spus pentru Financial Times că un astfel de scenariu “ar putea aduce economiile lumii în pragul colapsului”. El a avertizat că exportatorii din Golful Persic ar putea invoca forța majoră pentru a evita responsabilitățile legale în cazul unei prelungiri a blocadei.
Guvernele din zonă și marile companii energetice au încercat să gestioneze criza prin măsuri de urgență. Administrația Trump a anunțat un program de asigurare valorat la 20 de miliarde de dolari pentru navele petroliere care trebuie să traverseze Golful Persic, în încercarea de a calma piețele, dar aceste măsuri nu au avut efectul scontat. De asemenea, Irakul a oprit producția de aproximativ 1,5 milioane de barili pe zi, potrivit oficialilor locali, în timp ce Kuweitul a început să reducă și el producția, după ce capacitățile de stocare au fost epuizate, conform Wall Street Journal.
Analiza experților de la JPMorgan indică o posibilă reducere a producției globale cu până la șase milioane de barili pe zi în următoarele săptămâni, dacă traficul prin Strâmtoarea Ormuz nu va fi reluat. Natasha Kaneva, șefa departamentului de cercetare pentru mărfuri, avertizează că piața petrolului trece de la simplele evaluări ale riscurilor geopolitice către impactul concret al perturbărilor operaționale, ceea ce ar putea duce la creșteri și mai rapide ale prețurilor.
Impactul asupra consumatorilor americani s-a făcut deja simțit, prețul mediu al benzinei crescând cu aproape 27 de cenți în ultimele șapte zile, ajungând la 3,25 dolari pe galon. În același timp, războiul dintre Iran și Statele Unite, care a intrat în a șaptea zi, continuă să se intensifice, având potențialul de a destabiliza nu doar economia regională, ci și pe cea globală.
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a declarat recent că „abia au început lupta”, iar Iranul speră să nu se ajungă la un conflict pe termen lung, deși oficialii americani afirmă că Statele Unite nu vor ceda în fața provocărilor. Cu toate aceste tensiuni persistente, perspectivele pe termen scurt ale pieței petrolului rămân extrem de incert, în timp ce experții analizăază posibilele repercusiuni pentru economia mondială în cazul escaladării conflictului.
Sursa: Economica
