Prețurile petrolului au înregistrat, duminică, creșteri spectaculoase, ajungând peste pragul de 100 de dolari pe baril, după ce principalele state din zona Mării Mâneci au redus masiv producția, ca răspuns la închiderea strâmtoriistrategice Hormuz, din cauza tensiunilor nr recente dintre Iran și statele occidentale. Este cel mai înalt nivel atins în ultimii doi ani, iar fluctuațiile din piețele de energie generează îngrijorări privind impactul asupra economiei globale.
Creștere alarmantă a prețurilor la petrol
Prețurile petrolului brut West Texas Intermediate (WTI) au crescut cu 18,3%, adică 16,60 de dolari, atingând astfel 107,50 de dolari pe baril, în timp ce Brent, prețul de referință pentru Europa, a avansat cu 16,5%, adică 15,32 de dolari, ajungând la 108,01. În ultimele zile, piața a înregistrat cel mai mare avans de din 1983, pe fondul temerilor legate de rezervele de petrol și posibila penurie în cazul continuității blocadei asupra strâmtorii strategice Hormuz.
Val de îngrijorare a declanșat reacția pieței, care speculează o posibilă destabilizare a aprovizionării globale cu energie. În ultimele luni, prețurile au crescut treptat, însă acum urcația a devenit bruscă și bruscă, cauzată de perturbările din zona de conflict.
Reacția autorităților și reducerea producției
Statele din Golf, printre care Kuwait, Irak și Emiratele Arabe Unite, au anunțat că vor reduce temporar producția de petrol, pentru a evita supraîncărcarea depozitelor și pentru a contracara volatilitatea pieței. Kuwait, al cincilea cel mai mare producător OPEC, a anunțat reduceri preventive ale livrărilor, invocând „amenințările Iranului contra siguranței navigației prin Strâmtoarea Hormuz”. Oficialii nu au furnizat încă detalii despre amploarea acestor reduceri, dar sursele apropiate indică o scădere semnificativă.
Iraq, al doilea cel mai mare producător din grupul OPEC, a suferit un colaps major al producției. Conform Reuters, în ultimele zile, livrările din cele trei principale campanii petroliere din sudul țării au scăzut cu până la 70%, ajungând la doar 1,3 milioane de barili pe zi, față de 4,3 milioane în urmă cu câțiva ani, înainte de izbucnirea conflictului. Aceasta a fost o reacție clară la riscurile de securitate și la blocajul navigației.
Emiratele Arabe Unite, cel de-al treilea mare producător OPEC, a declarat că își gestionează cu precauție nivelurile de producție offshore, pentru a face față stocurilor în creștere. În pofida situației, operațiunile onshore rulează normal, a subliniat compania națională ADNOC.
Fluxul de petrol prin strâmtoare a fost grav afectat, din cauza temerilor de atacuri iraniene asupra navelor comerciale și a lipsei de spațiu de depozitare. Aproape 20% din consumul mondial de petrol este exportat prin această rută essentială, iar blocajul a făcut ca navele petroliere să devină reticente în a tranzita zona, din cauza riscului de lovituri sau atacuri.
Tensiuni și implicații geopolitice
Dezvoltările recente au avut și un impact politic. După escaladarea conflictului, fostul președinte american Donald Trump a afirmat pe rețeaua Truth Social că orice creștere pe termen scurt a prețurilor la petrol reprezintă un sacrificiu mic, dacă acesta duce la distrugerea capacităților nucleare ale Iranului. Trump a adăugat că „doar proștii ar putea gândi diferit”, lansând un semnal clar că SUA au intenția de a menține presiuni asupra Teheranului.
Iran a anunțat numirea fiului liderului suprem, ayatollahul Ali Khamenei, ca noul lider suprem, o mișcare considerată de mulți ca parte a strategiei de consolidare a controlului în fața presiunilor externe și a sancțiunilor internaționale. Israelul și Statele Unite susțin că Iranul continuă să dezvolte arme nucleare, iar conflictul în regiune pare a fi departe de a se încheia.
Presa internațională relatează că, în timp ce tensiunile se intensifică, trafic prin strâmtoarea Hormuz s-ar putea relua în câteva săptămâni, dacă situația de securitate se stabilizează. Secretarul de energie al SUA a declarat că operațiunile navale vor fi reluate în scurt timp, dar timpul necesar pentru redresare rămâne incert.
Rezumatul situației este unul de fragilitate, iar piețele globale de energie se află în așteptare, cu riscul unei influențe negative asupra inflației și economiilor dependente de importuri energetice. Unele analize avertizează că prețurile mari la petrol pot duce la creșteri de costuri și dificultăți pentru consumatori, în condițiile în care economia mondială încearcă să își revină după criza pandemică.
Se întrevăd zile de incertitudine, în timp ce comunitatea internațională urmărește cu atenție evoluțiile din regiune, iar orice deteriorare suplimentară a situației ar putea avea consecințe imediate asupra prețurilor la benzină, încărcarea facturilor și stabilitatea globală.
Sursa: Cnbc.com
