Piața imobiliară din România în 2025 se află într-o fază de profundă polarizare, înregistrând creșteri semnificative de valori, de până la 10% pe anumite segmente. În timp ce clădirile considerate prime, eficiente din punct de vedere al sustenabilității și conforme cu standardele ESG (Environmental, Social, Governance), își păstrează și chiar își intensifică atractivitatea, cele secundare traversează o perioadă dificilă, sub presiune din cauza evoluției pieței și a noilor cerințe ale investitorilor.
Clădirile prime ESG, motor al creșterilor imobiliare
Se remarcă o tendință clară: proprietățile din segmentul premium, în special cele conforme cu criteriile ESG, rămân în topul preferințelor investitorilor și developerilor. Acestea sunt percepute nu doar ca un simbol al statutului, ci și ca un plasament sigur, adaptat noilor reguli globale privind sustenabilitatea. Bogdan Sergentu, Head of Valuation Consulting la Cushman & Wakefield Echinox, explică: „Clădirile prime, conforme ESG, rămân lichide și atractive, în timp ce activele secundare sunt sub presiune.” Aceasta reflectă o schimbare de fond în dinamica pieței, unde calitatea și responsabilitatea socială devin factori decisivi în atragerea capitalurilor.
În condițiile în care legislația europeană și globală devin tot mai stricte cu privire la reducerea emisiilor de carbon și gestionarea responsabilă a resurselor, proprietățile cu certificări verzi și tehnologii moderne devin un avantaj competitiv major. Pentru investitori, acestea asigură nu doar un randament financiar în creștere, dar și o rentabilitate pe termen lung, în contextul în care cererea pentru astfel de spații este în continuă creștere.
Sectorul secundar: provocări și adaptări
Contrastele evidente nu lipsesc, însă. Segmentele considerate secundare, adesea clădiri vechi, cu infrastructură învechită sau cu standarde de sustenabilitate mai slabe, sunt supuse unei presiuni tot mai mari. Acestea nu doar că întâmpină dificultăți în a atrage chiriași sau investitori, ci și în adaptarea la noile cerințe regulative și de piață. Piața se restructuează astfel, prioritizând activele cu un profil de sustenabilitate și modernizare.
„Activele secundare sunt sub presiune, dar și în proces de reconfigurare, pentru a-și recapăta relevanța pe piața modernă,” adaugă Sergentu. Aceasta în contextul în care companii și fonduri de investiții devin tot mai selective, punând accent pe calitatea proprietăților și pe potențialul de creștere al acestora. În plus, politici europene precum Green Deal sau Renovation Wave promovează schimbări ample pentru îmbunătățirea infrastructurii și eficienței energetice a clădirilor vechi.
Așteptări și perspective pentru viitorul pieței imobiliare
Trecerea pieței imobiliare din 2025 indică o tendință clară: investițiile într-un profil sustenabil nu sunt doar un trend, ci o necesitate pentru menținerea unei poziții competitive. În același timp, segmentul de lux și clădirile certificte ESG devin pilonii principali ai stabilității și creșterilor continue.
Pe termen mediu și lung, se anticipează că vechile clădiri vor fi supuse unui val accentuat de renovări și modernizări, în speranța de a-l face compatibil cu noile standarde. În același timp, investițiile în proiecte sustenabile vor continua să fie preferate, în special în marile orașe precum București, Cluj sau Timișoara, care devin tot mai mult centre de interes pentru capitalul străin.
În ansamblu, cu toate provocările generate de dinamica economică și legislația tot mai restrictivă, piața imobiliară românească pare să se îndrepte către un echilibru durabil, în care calitatea, sustenabilitatea și adaptabilitatea definiția succesului. Investitorii, dezvoltatorii și proprietarii trebuie să fie pregătiți pentru transformările inevitabile, pentru a rămâne în top și pentru a valorifica noile oportunități ce apar pe acest segment în continuă evoluție.
Sursa: Ziarul Financiar
