Conform Economica: Negocierile pentru legea salarizării unitare au eşuat oficial, iar vina este atribuită în principal PSD, conform declarațiilor ministrului interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru. Acesta susține că, deși PSD a condus Ministerul Muncii timp de patru ani și jumătate în cadrul PNRR, nu a prezentat niciun proiect concret și nu a inițiat consultări cu partenerii sociali.
Eșecul negocierilor și responsabilitatea PSD
Pîslaru a declarat că, în cei patru ani și jumătate de mandat PNRR, PSD a avut trei miniștri ai Muncii, însă nicio inițiativă legislativă în domeniul salarizării unitare nu a fost prezentată. Promisiunile făcute de social-democrați erau, în viziunea sa, nerealiste și menite să devieze responsabilitatea. Acesta a preluat mandatul de ministru interimar în aprilie și a recunoscut că, spre deosebire de alte obiective PNRR, reforma salarizării nu a putut fi realizată printr-o „minune”.
Proiectul prezentat de Pîslaru a pornit de la constrângerile bugetare și angajamentul României de a reveni la disciplina fiscală, după o perioadă de „dezmăț populist” din preajma alegerilor. Proiectul viza corectarea inechităților cauzate de Legea 153/2017, o lege pe care Pîslaru o consideră a fi fost rezultatul unor promisiuni neonorate. La sfârșitul anului 2016, sindicatele ar fi fost amăgite să accepte o variantă a legii cu un cost de 50 miliarde lei, în detrimentul unui proiect mai realist, estimat la 32 miliarde lei.
Inechități și promisiuni neonorate
Potrivit ministrului interimar, Legea 153/2017 a fost implementată doar în proporție de 60%, iar inechitățile salariale au crescut din cauza apariției multiplelor legi speciale și amendamente punctuale. Acest lucru a transformat sistemul unitar într-o „competiție a influenței politice” pentru obținerea de sporuri. Problema salarizării unitare a revenit în prim-plan cu o miză financiară de 770 de milioane de euro, prin intermediul PNRR.
PSD a preluat Ministerul Muncii în noiembrie 2021, având termenul inițial pentru reformă în 2023. Deși au contractat Banca Mondială pentru evaluări, au amânat discuțiile după alegerile din 2024, considerând bugetul și presiunile sindicale drept „cartofi fierbinți”. La plecarea din guvern, PSD a lăsat un proiect semnat de ministrul Manole, în valoare de 15,5 miliarde lei, mult peste posibilitățile bugetare. În perioada 2023-2025, PSD a promis deja majorări semnificative pentru educație (aproximativ 9 miliarde lei) și a discutat cu sindicatele din sănătate despre creșteri de circa 5 miliarde lei.
Bugetul propus și reacțiile sindicale
Dragoș Pîslaru a subliniat că venirea sa la minister nu a avut o miză politică, ci una tehnică, legată de implementarea unui jalon PNRR. Deși a solicitat un acord politic pe un buget maxim confirmat de Ministerul Finanțelor, era clar că legea nu putea ajunge la un echilibru la valoarea inițială de buget de 8 miliarde lei, din cauza așteptărilor și condiționărilor tehnice. Ministrul a fost „asasinat politic” de PSD, după ce a prezentat o grilă pentru demnitari.
Pîslaru și echipa sa au organizat consultări formale, lucru neobișnuit până atunci. După ce s-a constatat imposibilitatea atingerii echilibrului la 8 miliarde lei, Comisia Europeană a fost consultată, iar bugetul maxim permis a fost stabilit la 12,1 miliarde lei, diferența urmând a fi compensată prin măsuri de reducere a cheltuielilor. Cu toate acestea, pretențiile sindicale depășeau 27 de miliarde lei.
Scopul proiectului a fost crearea unui echilibru între ce își poate permite statul și ce este necesar pentru a rezolva inechitățile, nu generarea de creșteri salariale masive. Pîslaru a menționat scenarii simulative pentru sectorul educațional, ajungând la o propunere de 7,6 miliarde lei pentru acest sector, care ar fi ridicat coeficienții profesorilor preuniversitari la 2,8. Aceste scenarii au fost testate cu Ministerul Finanțelor și Comisia Europeană.
După evaluarea Moody’s din august, care a avertizat asupra riscului de retrogradare a ratingului de țară, a intervenit o schimbare de percepție privind bugetul maxim. S-a clarificat necesitatea încadrării spre 10 miliarde lei, în loc de 12 miliarde lei. Astfel, educația a primit cea mai mare alocare, de 3,3 miliarde lei, urmată de sănătate cu 2,9 miliarde lei. Reacția sindicatelor din educație și a SANITAS a fost „virulentă și pe alocuri violentă”. Pîslaru a subliniat că unele sindicate au refuzat discuțiile, afirmând că au deja înțelegeri cu PSD, AUR și UDMR.
Ministrul a atras atenția asupra „nepăsării” față de alte categorii de angajați publici, cum ar fi personalul de execuție din cultură, afectat de creșterile mai mari din educație. El a criticat lipsa de realism a promisiunilor sindicale și a sugerat că PSD, aliatul sindicatelor, critică acum creșterea taxelor cu care inițial a fost de acord. România pierde prin acest eșec nu doar 770 de milioane de euro nerambursabili din PNRR, ci și șansa unei reforme reale și echitabile în sectorul public.
Sursa: Economica
