Jurnaliștii, cei care ar trebui să fie apărători ai adevărului și informației, ocupă, paradoxal, una dintre ultimele poziții în încrederea publicului, fiind considerate mai puțin respectați chiar și decât agenții imobiliari sau coafezele. Această realitate, tot mai evidentă în ultimele sondaje de opinie, continuă să dezvăluie complexitatea și, uneori, dezamăgirea pe care o suscită profesia de jurnalist în societatea modernă.
### Curioși, dar nedrept apreciați
Jurnaliștii sunt, în esență, cei care pun întrebările incomode, cei care se oferă să afle și să împărtășească adevărul, indiferent de consecințe. Cu toate acestea, percepția larg răspândită despre această profesie este una de nesuferiți curioși, mereu cu nasul în treburile altora. Într-un mediu informațional în schimbare rapidă, unde fake news-ul și știrile false abia așteaptă să se răspândească, rolul jurnaliștilor pare să fie eclipsat de scepticism și neîncredere.
Această lipsă de respect față de presă s-a amplificat în contextul social actual, în care informația devine o monedă de schimb, deseori manipulată sau distorsionată pentru scopuri politice, economice sau personale. În plus, jurnaliștii se află, adesea, în linia întâi a conflictelor și controverselor din societate, ceea ce contribuie la consolidarea percepției negative asupra lor.
### De ce profesia nu mai are același prestigiu
Analiza statisticilor în domeniu arată că în ultimele decenii, încrederea publicului în jurnaliști s-a erodat considerabil. Potrivit unor rapoarte recente, această profesie ocupă un loc foarte jos în clasamentul încrederii, fiind considerate mai de încredere chiar și alte profesii precum agentii imobiliari sau coafezele. Orașele și mediile rurale domină această percepție, unde mass-media nu reușește să își recapete imaginea de “veșnică sursă de informație obiectivă”.
Această situație are rădăcini adânci în fenomenul global al scăderii transparenței și în lipsa unei educații media solide. De asemenea, manipularea informațiilor de către anumite interese politice sau economice a avut un efect profund asupra percepției publice. Publicul, bombardat constant cu știri contradictorii, devine din ce în ce mai sceptic față de tot ce ține de mass-media, iar jurnaliștii sunt particuacris vizați de această neîncredere.
### Impactul asupra democrației și rolului jurnalistului
Această scădere a respectului are consecințe serioase pentru funcționarea unei democrații sănătoase. Dacă cetățenii nu mai acordă încredere sursei de informație, riscă să devină mai vulnerabili în fața manipulărilor și propagandei. Pe de altă parte, jurnaliștii se află adesea între ciocan și nicovală, fiind acuzați atât că nu fac suficient, cât și că ar fi involuntar parte dintr-un sistem corupt sau influențat politic.
În contextul actual, profesia de jurnalist suferă o criză de imagine, dar și o nevoie acută de reconsolidare. Întrebarea nu mai este dacă mass-media trebuie să continue să-și îndeplinească rolul fundamental, ci cum poate fi recuperată încrederea publicului. Într-un mediu digital, unde informația circulă cu viteza luminii, responsabilitatea jurnaliștilor devine și mai mare, fiind de a oferi o relatare echilibrată, verificată și transparentă.
Ultimele dezvoltări din peisajul media indică o creștere a eforturilor de profesionalizare și de promovare a eticii jurnalistice, ca răspuns la această criză. În același timp, se intensifică și discuțiile privind rolul social al mass-mediei, fiind tot mai evident faptul că, dincolo de criticile inevitabile, această profesie are nevoie de sprijin și de o reevaluare a valorilor fundamentale pentru a-și putea îndeplini cu demnitate misiunea de a servi interesul public.
