Primăria Municipiului București se pregătește să relanseze unul dintre cele mai ambițioase proiecte de infrastructură din nordul capitalei, Nodul Avionului, după ce acest plan a fost, anterior, abandonat din cauza costurilor extrem de ridicate. Propunerea actuală vizează o colaborare cu Compania Națională de Căi Ferate (CFR), în speranța de a cataliza finalizarea și punerea în funcțiune a proiectului, perturbat de ani de zile de obstacole financiare și de proceduri administrative complicate.
Nodul Avionului, o investiție estimată la aproape 170 de milioane de euro, urmărește să lege cartierul Henri Coandă de Bulevardul Alexandru Șerbănescu și, implicit, de restul orașului, ca parte a unui plan mai vast de închidere a inelului median de circulație din nordul Bucureștiului. În plus, noua arteră va include o clasificare de drum cu patru benzi și separator median, pasaje rutiere, piste pentru biciclete, trotuare și infrastructură de iluminat public, fiind concepută ca un nod de convenție multimodală, capabil să integreze eficient transportul rutier și feroviar, dar și trenul metropolitan București–Ilfov.
Activarea acestui proiect vrea să aducă beneficii semnificative în congestia de trafic, reducerea poluării și sprijinirea dezvoltării unui sistem de transport public multimodal. În contextul în care planurile pentru trenul metropolitan se află încă în faza de studii și pregătiri, colaborarea dintre Primăria Capitalei și CFR devine esențială pentru coordonarea etapelor și pentru obținerea finanțării necesare, în condițiile în care, până acum, proiectul a fost blocat de diferențele de costuri și problemele legate de exproprieri.
Valoarea totală a investiției pentru Nodul Avionului se ridică la 849 milioane de lei, aproape 170 de milioane de euro, fiind un proiect cu un orizont de execuție estimat la 24 de luni, sau doi ani, de la autorizare. Traseul, ce cuprinde un pasaj de aproape 436 metri, a fost aprobat încă din 2019, dar lipsa resurselor financiare a împiedicat de atunci avansarea lucrărilor. În momentul respectiv, despăgubirile pentru terenuri afectate păreau a depăși 113 milioane de lei, iar investiția totală a estimat peste 443 milioane lei, cifre care au determinat autoritățile să caute sprijin de la Guvern. Însă, lipsa unui cadru legislativ clar a făcut ca astfel de solicitări să rămână fără răspuns.
Colaborarea cu CFR presupune inițierea unei echipe comune și coordonarea etapelor de la studiile de fezabilitate, până la lansarea efectivă a lucrărilor. În ciuda acestor planuri, actualul primar al Capitalei, Nicușor Dan, rămâne conștient de complexitatea proiectului și de provocările financiare și administrative, mai ales în condițiile în care exproprierile și fondurile lipsesc încă.
Ambițiile legate de Nodul Avionului nu se limitează la infrastructură rutieră și feroviară. În viziunea autorităților, proiectul reprezintă o piesă fundamentală în dezvoltarea unui sistem de mobilitate urbană modern și sustenabil, care să țină cont de nevoia de a reduce dependența de autoturisme, de a fluidiza traficul și de a integra diferite moduri de transport într-un sistem coerent. În același timp, există și temeri legate de costurile ridicate și de eventuale întârzieri, condiționate de procesul lung de expropriere și de dificultățile financiare încă ridicate.
Deși inițial proiectul trenului metropolitan a primit sprijinul edilului de atunci al Sectorului 6, Ciprian Ciucu, acesta și-a manifestat ulterior opoziția, acuzând inițiativele de mobilitate urbană drept cheltuieli inutile. Cu toate acestea, pentru actuala conducere a Primăriei, relansarea Nodului Avionului în colaborare cu CFR pare a fi singura cale spre a concretiza aceste mari planuri de dezvoltare, cu speranța că, odată și odată, proiectul va fi depășit de barierele birocratice și va îmbrățișa realitatea unei Capitale moderne, cu infrastructură solidă și conectivitate crescută. Perspectivele rămân incert, însă autoritățile continuă să speră că în anul următor vor putea începe concret lucrările, punând astfel pentru prima dată în mișcare un proiect vechi, considerat vital pentru fluidizarea traficului și dezvoltarea durabilă a Bucureștiului.
Sursa: Buletin.de
