Un politician cu multiple funcții publice cere să-i fie ascuns numele din investigație sub pretextul prejudiciului reputațional
Un incident rar întâlnit în presa românească scoate la iveală ambiții extreme ale unor persoane publice de a-și păstra intimitatea în fața unui spotlight insistent. Alexandru Hazem Kansou, președinte interimar al PSD Sector 4, administrator public al Sectorului 4 și consilier general în Primăria București, a trimis o solicitare oficială redacției Buletin de București printr-un avocat, cerând eliminarea numelui său dintr-un articol publicat anterior, intitulat „Maestrul sinecurilor”. Motivul invocat? prejudiciu reputațional, deși nu există vreo faptă penală sau condamnare care să justifice o astfel de ingerință.
Solicitare umilitoare din partea unui personaj cu venituri considerabile din fonduri publice
De peste un deceniu, jurnalistul care a realizat investigația a documentat fluxurile financiare și influența de care se bucură Kansou, relevând faptul că acestuia i-au intrat în conturi, într-un singur an, peste 65.000 de euro, proveniți din multiple funcții în sectorul public și societăți de stat. În ciuda transparenței acestor date, Kansou – care deține și poziția de city manager al Sectorului 4 – pare să consideri aceste informații periculoase pentru imaginea sa și abia așteaptă să rămână anonimat în articole despre veniturile sale, bazate pe documente oficiale.
Ce este cu adevărat surprinzător este că, în cererea sa, Kansou nu contestă veridicitatea datelor, ci motivează supărarea tocmai printr-un argument nebănuit: „nu are cazier judiciar”. În opinia sa, expunerea numelui său ar reprezenta o încălcare a vieții private și prejudiciu de imagine, deși acesta ocupă posturi influente, folosește fonduri publice și are un impact direct asupra vieții bucureștenilor. Într-o logică discutabilă, Kansou susține că doar oamenii condamnați penal ar trebui să fie enumerați explicit în articole de presă, lăsând să înțeleagă că prezența unui nume complet sau doar inițiale ar fi o marfă de export exclusiv pentru cei cu cazier.
Jurnalismul și dezvăluirile publice: o relație cu adevărat echitabilă?
Solicitarea sa ridică o serie de întrebări despre limitele libertății de presă și despre dreptul publicului de a cunoaște despre cei care iau decizii pentru comunitate. Într-o democrație sănătoasă, transparența reprezintă o componentă esențială, iar cetățenii au dreptul să știe cine, cu nume complet, și-a asumat funcții publice de mare influență. Kansou pare să ignore acest fapt și afirmă, în același timp, că presa ar trebui să folosească doar inițiale sau alte formule de anonimizare pentru politicienii și persoanele publice, dacă aceste persoane nu sunt condamnate penal.
Mai mult, consilierul PSD nu ezită să amenințe redacția cu sesizarea autorităților dacă cererea sa nu va fi îndeplinită. Cea mai probabilă autoritate vizată este Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, deși un astfel de demers ar fi în mod clar lipsit de șanse de succes în fața legii, având în vedere jurisprudența CEDO și principiul că persoanele publice trebuie să accepte un nivel mai ridicat de critică.
În opinia specialiștilor în domeniu, această solicitare este un exemplu de încercare de cenzurare a unui fapt de interes public. Kansou și reprezentantul său par a ignora că persoanele influente nu pot cere publicului sau presei să ascundă adevărul despre veniturile și implicațiile lor, dacă acestea afectează transparența și responsabilitatea decizională.
Ar fi fost justificată o astfel de solicitare dacă era vorba despre viața privată
Din păcate, Kansou nu se află într-o situație privată obișnuită, ci ocupă poziții cu impact major asupra vieții capitalei. În calitatea sa de lider politic, consilier general și administrator public, el decide, indirect sau direct, asupra cheltuielilor și proiectelor care influențează peste două milioane de bucureșteni. Astfel, interesul public pentru veniturile sale, modul în care a ajuns acolo și relațiile politice sunt complet justificate — nu doar în materie de transparență, ci și de responsabilitate civică.
Presa nu a avut niciodată intenția de a comenta viața privată a domnului Kansou în afara datelor despre veniturile sale și legăturile politice. Însă, solicitarea de a-i ascunde numele riscă să creeze un precedent periculos: în condițiile în care un oficial cu un rol atât de important pentru administrația locală dorește să fie anonim în articolele ce îl expun, se pune problema dacă această strategia nu devine un model de opacitate pentru alți funcționari sau politicieni care preferă să rămână în umbră.
Rămâne de văzut dacă autoritățile vor da curs acestei plângeri, dar experiența ne arată că astfel de demersuri, în ciuda sentimentului de justiție al celor care le inițiază, sunt greu de câștigat în instanță. Jurisprudența europeană stabilește clar: cei implicați în viața publică trebuie să fie supuși unor norme mai stricte de critică și evaluare decît cetățenii obișnuiți.
Cu toate acestea, Alexandru Hazem Kansou a ales să-și asume o poziție rezervată, invocând „prejudiciu reputațional”, o strategie des întâlnită în politicile de control al imaginii, dar greu de justificat în fața transparenței democratice. În context, rămâne la latitudinea justiției și a presei să decidă dacă astfel de presiuni demonstrează o dorință de opacitate sau doar un refuz de a fi pus sub lupa publicului, ca reprezentant al unei clase politice tot mai suspecte de încercări de ascundere a adevărului.
Sursa: Buletin.de
