Sănătate

Ministrul Sănătății din Polonia a anunțat că țara va fi nevoită să distrugă aproximativ 64 de milioane de doze de vaccin împotriva COVID-19, după ce o instanță belgiană a hotărât ca Varșovia trebuie să plătească peste 1,3 miliarde de euro pentru aceste doze

Ministrul Sănătății din Polonia a anunțat că țara va fi nevoită să distrugă aproximativ 64 de milioane de doze de vaccin împotriva COVID-19, după ce o instanță belgiană a hotărât ca Varșovia trebuie să plătească peste 1,3 miliarde de euro pentru aceste doze

Ministrul Sănătății din Polonia a anunțat că țara va fi nevoită să distrugă aproximativ 64 de milioane de doze de vaccin împotriva COVID-19, după ce o instanță belgiană a hotărât ca Varșovia trebuie să plătească peste 1,3 miliarde de euro pentru aceste doze. Hotărârea vine în urma unui litigiu legat de un acord semnat în perioada pandemiei între Polonia și gigantul farmaceutic Pfizer, ca parte a unui contract semnat de Uniunea Europeană.

Această decizie a instanței de la Bruxelles a venit miercuri și a obligat oficial Polonia să accepte și să achite suma impusă pentru dozele de vaccin pe care anterior le refuzase să le ridice. În plus, Ministerul Sănătății din Polonia estimează că sumele și dozele de vaccin vor fi în continuare o problemă majoră pentru bugetul național și pentru gestionarea resurselor din sănătate.

Situația din Polonia nu este singulară. România, de asemenea, s-a aflat în centrul unei dispute similare referitoare la contractele cu furnizorii de vaccinuri, fiind implicată în negocieri și controverse legate de achiziții și gestionarea stocurilor de doze. În ambele cazuri, criza de vaccinuri și deciziile juridice au arătat limitele și dificultățile sistemelor naționale de sănătate în gestionarea unor contracte semnate la nivel european în contexte de urgență.

Disputa pe contractele UPC și decizia instanței belgiene

Contractul încheiat între Comisia Europeană și Pfizer, în 2021, a fost una dintre cele mai importante inițiative ale Uniunii pentru a asigura aprovizionarea cu vaccinuri în timpul crizei pandemice. Prin acest acord, statele membre s-au angajat să achiziționeze un anumit număr de doze, dar unele guverne, printre care și cel al Poloniei, au devenit ulteriorreticent în a accepta și prelua toate dozele rămase.

Decizia instanței belgiene vine ca urmare a unor plângeri depuse în contextul în care Polonia a refuzat să ridice și să plătească pentru anumite loturi de vaccin, argumentând probleme de calitate și de aprovizionare. Tribunalul a stabilit că Polonia trebuie să își respecte obligațiile contractuale, ceea ce implică plata și preluarea dozelor în cauză, și, în cazul în care nu pot fi utilizate, trebuie distruse, ca măsură de protecție pentru sănătate și siguranță publică.

Potrivit declarațiilor oficiale, statul polonez va fi nevoit să cheltuiască suma de peste 5,6 miliarde de zloți pentru a soluționa litigiul, lucru ce a stârnit controverse și critici din partea unor specialiști în domeniul sănătății și economiei. Această situație ridică semne de întrebare legate de modul în care s-au gestionat achizițiile și de transparența procesului decizional în fața urgențelor sanitare.

România, în același scenariu de dispută contractuală

România se află, de asemenea, în aceeași situație, fiind implicată în negocieri și controverse similar celor din Polonia. După semnarea unui contract european cu Pfizer în 2021, autoritățile române au fost puse în situația de a gestiona obligațiile impuse de acord, dar și de a face față eventualelor litigii sau situații neprevăzute.

Deși autoritățile române nu au făcut publice detalii despre o eventuală hotărâre similară, analizele arată că sistemul de sănătate național trebuie să gestioneze în continuare probleme legate de dozele de vaccin nevărsate, stocuri și eventuale plăți restante. În plus, și în cazul R. România, decizia de a distruge anumite loturi s-a dovedit a fi o posibilitate pentru a evita riscurile de sănătate publică.

Potrivit datelor oficiale, la nivel european, guvernele și instituțiile de sănătate trebuie să echilibreze situațiile legale și financiare, în condițiile unui climat de incertitudine în gestionarea pandemiei. Disputele legate de contracte și plăți ar putea influența în continuare politica de achiziție de vaccinuri și gestiunea stocurilor pentru viitoarele crize sanitare. În România, următoarea etapă va include evaluarea situației și eventuale decizii legale pentru a gestiona dozele nevândute sau nerecepționate, într-un context mai larg al reformării sistemului de sănătate și al consolidării mecanismelor de achiziție.