Noile date și tehnologii folosite pentru documentarea siturilor arheologice din orașul antic Pompei vor ghida planurile de restaurare în următorii ani, permițând autorităților să prioritizeze intervențiile pe baza unor criterii obiective, nu doar pe experiența specialiștilor. Până acum, deciziile privind reabilitarea erau mai puțin precise, bazându-se mai ales pe observații și estimări, însă în prezent, un sistem specializat colectează și analizează o cantitate imensă de date despre starea construcțiilor.
Un sistem inovator pentru identificarea priorităților în restaurare
Echipe formate din arhitecți, ingineri, restauratori și arheologi au analizat aproximativ 1.200 de structuri din orașul antic, inclusiv locuințe, ateliere și alte construcții, care numără peste 13.000 de încăperi. Pentru fiecare element arhitectural, cum sunt pereții, pardoselile, frescele sau mozaicurile, s-au întocmit fișe tehnice detaliate privind starea de conservare.
Aceste fișe tehnice au totalizat aproximativ 70.000, oferind o perspectivă clară asupra nivelului de degradare a fiecărui element. În fiecare fișă sunt notate defectele identificate, dimensiunea acestora și impactul asupra integrității structurali, precum și indicații despre riscul de deteriorare ulterioară. În plus, au fost calculați indicatori precum nivelul general de degradare și riscul de agravare, fapt ce permite stabilirea unor priorități concrete pentru intervenții.
Tehnologie și colaborare pentru monitorizare și intervenții eficiente
Toate datele colectate au fost introduse într-un sistem informatic dezvoltat în parteneriat cu Universitatea din Salerno și compania Visivalab. Această platformă include și o aplicație web destinată specialiștilor, care le permite să raporteze în timp real orice probleme observate pe situl arheologic, adăugând fotografii și actualizând starea construcțiilor.
În paralel, aceste informații vor sta la baza unui plan de intervenții pentru următorii trei ani. Programul prevede atât lucrări simple de întreținere curentă, cât și restaurări mai complexe și costisitoare, în funcție de gravitatea problemelor identificate. Sistemul are ca scop creșterea eficienței și a sustenabilității economice a intervențiilor, permițând o alocare mai precisă a resurselor.
Autoritățile vor continua monitorizarea sitului pe termen lung, evaluări detaliate fiind programate să fie repetate anual. De asemenea, pentru o detectare rapidă a deteriorărilor, dronele și sistemele radar vor analiza lunar situl, pentru a observa eventuale infiltrații de apă, apariția vegetației sau fisuri în structuri. Compararea imaginilor și a datelor colectate în timp va ajuta specialiștii să identifice rapid zonele în care se manifestă degradări noi, facilitând intervenții proactive.
Datorită acestor tehnologii și abordări, restaurările vor fi determinate pe baza unor date concrete, eliminând deciziile meramente empirice. În plus, sistemul permite actualizarea continuă a situației sitului, fiind astfel un instrument esențial în conservarea patrimoniului arheologic. În perioada următoare, autoritățile planifică să finalizeze și să implementeze planul de intervenții stabilit, în urma evaluărilor și analizelor desfășurate în ultimele luni.
