Simina Tănăsescu, președintele Curții Constituționale a României, a subliniat într-un interviu recent principalele vulnerabilități ale democrației românești. Șefa CCR a vorbit despre provocările actuale, inclusiv influența rețelelor sociale și creșterea populismului, dar și despre posibile ajustări legislative necesare.
Vulnerabilitățile democrației: provocări interne și externe
Simina Tănăsescu atrage atenția asupra faptului că democrațiile sunt adesea amenințate din interior. Aceasta face referire la dificultățile în adaptarea regimurilor politice și a statului la realitățile contemporane, cu un accent special pe impactul social media. Modificări constituționale majore nu sunt considerate necesare, însă se pot face ajustări.
Șefa CCR a explicat că actuala Constituție este “destul de viabilă” și “perfectibilă”, dar că orice revizuire ar trebui să țină cont de garanțiile fundamentale care ar putea “jenează puterea politică”. Tănăsescu a adăugat că modificări legislative punctuale ar putea eficientiza activitatea Curții. Un exemplu concret este revizuirea articolului 29 din Legea Curții Constituționale, propunând înlocuirea termenului „citare” cu „înștiințare”.
Creșterea populismului și utilizarea instrumentelor democratice, precum referendumurile, adaugă o complexitate suplimentară. Aceste tendințe pot crea un echilibru fragil, cu potențialul de a afecta stabilitatea democratică dacă nu sunt gestionate corespunzător. Modificarea propusă ar permite o gestionare mai eficientă a resurselor, concentrându-se pe dosarele complexe.
Adaptarea legislativă și evoluția instituțiilor
Simina Tănăsescu a evidențiat importanța adaptării legislației la realitățile sociale, subliniind în același timp necesitatea menținerii unui echilibru între interesele politice și respectarea garanțiilor constituționale. Astfel, optimizarea funcționării Curții Constituționale este esențială pentru a răspunde eficient provocărilor actuale.
Discuțiile interne din cadrul Curții Constituționale reflectă o preocupare constantă pentru găsirea celor mai bune soluții legislative și pentru menținerea unui echilibru între necesitățile societății și respectarea valorilor constituționale. Adaptarea la noile realități, inclusiv la impactul social media și la creșterea populismului, este esențială pentru consolidarea democrației.
Cine este simina tănăsescu
Elena-Simina Tănăsescu, în vârstă de 57 de ani, a fost aleasă în iulie 2025 președinte al Curții Constituționale a României pentru un mandat de trei ani. Ea este prima femeie care ocupă această funcție de la înființarea instituției în 1992. Tănăsescu îi succede lui Marian Enache.
Cu o carieră academică impresionantă, Simina Tănăsescu are o vastă experiență în domeniul dreptului constituțional, cu studii universitare și postdoctorale în Franța și România. A obținut licența în drept la Universitatea din București în 1991. După absolvire, a urmat studii aprofundate și doctorat în drept public la Universitatea „Aix-Marseille III” din Franța, între 1991 și 1997.
La momentul numirii, Simina Tănăsescu a declarat că „această funcție reprezintă o mare responsabilitate și o onoare”. Mandatul său ca președinte al Curții Constituționale a început în iulie 2025.
