Premierul Ilie Bolojan a anunțat joi, într-un interviu pentru G4Media, că guvernul va analiza, săptămâna viitoare, un nou set de măsuri pentru a stabiliza prețurile carburanților. În contextul creșterii exponențiale a tarifelor, oficialul a declarat că “foarte probabil” se va adopta o reducere a accizelor, evitând astfel aplicarea TVA redus, din cauza riscului de infringement din partea Comisiei Europene.
Măsuri menite să tempereze explozia prețurilor
Ilie Bolojan a precizat că orice intervenție trebuie să fie pregătită cu atenție, pentru a nu declanșa crize de aprovizionare. El a ilustrat aceste preocupări prin exemplul Sloveniei, unde plafonarea prețurilor la carburanți a dus la penurie, afectând atât populația, cât și transportatorii. „Dacă limităm prea strict prețurile, riscul de penurii devine real și periculos,” a spus premierul.
Ministerul Economiei a adoptat joi o ordonanță de urgență care permite guvernului să limiteze exporturile de carburanți, însă oficialii au asigurat că această măsură nu se va aplica în mod obligatoriu. “Din procesele de fabricație avem o supraproducție de benzină, pe care trebuie să o exportăm, astfel încât să asigurăm necesarul intern de motorină,” a explicat Bolojan.
Strategia guvernamentală pentru controlul prețurilor
Premierul a detaliat planurile de intervenție, menționând o întâlnire programată pentru luni, la finalul căreia urmează să fie anunțate măsuri concrete. Obiectivul principal rămâne limitarea creșterii prețurilor, în special a adaosurilor comercianților, precum și reducerea componentelor din costuri, precum taxele.
„Vom evalua dacă reducerea accizei sau a TVA e cea mai bună soluție. În condițiile actuale, reducerea TVA se poticnește de proceduri de infringement, așa că mă concentrăm pe accize, care sunt mai ușor de ajustat,” a spus premierul. În plus, el a adăugat că se urmărește returnarea către cetățeni a resurselor bugetare acumulate din TVA suplimentar, ca urmare a creșterii prețurilor carburantilor.
Riscul de penurie și importuri vulnerabile
Bolojan a subliniat că orice măsură de plafonare trebuie gândită cu grijă, pentru a evita situații ca cea din Slovenia, unde benzinăriile au rămas fără combustibil. “Limitările excesive pot avea efecte adverse, precum blocaje de aprovizionare și sincope în importuri.”
El a menționat că, în momentul de față, România are o supraproducție de benzină, ceea ce permite exporturi și ajută la menținerea stabilității interne. Totodată, oficialul a afirmat că, în eventualitatea unei crize de aprovizionare, guvernul are mecanisme de intervenție, cum ar fi restricția exporturilor pe anumite componente.
Contextul internațional și impactul pe termen lung
Premierul a vorbit despre incertitudinile legate de outlook-ul pe termen lung, explicând dificultățile de a estima durata războiului din Iran, factor cheie în fluctuațiile pieței globale de carburanți. “Cu cât conflictul va dura mai mult, cu atât impactul asupra pieței românești va fi mai pronunțat,” a spus Bolojan.
El a exprimat dorința ca situația să se deblocheze rapid, în speranța reluării aprovizionării globale, ceea ce ar calma creșterea prețurilor și inflația. Însă, până atunci, măsurile interne trebuie să fie bine gândite pentru a proteja atât consumatorii, cât și economia națională.
Critici și argumente de bază ale guvernului
Intervențiile guvernamentale, incluse plafonarea adaosului comercial și restricțiile de export, au fost primite cu scepticism de către un segment al opoziției și unor experți de dreapta. Cu toate acestea, premierul Bolojan a explicat că aceste măsuri sunt limitate în timp, pentru a face față situației de excepție, și că sunt însoțite de argumente economice clare.
„Este o intervenție responsabilă, pentru trei luni maxim, în condițiile în care anul trecut companiile din această zonă au avut profituri rezonabile,” a spus el. De asemenea, oficialul a menționat că măsurile nu vizează distrugerea principiilor liberale, ci răspund unei situații de urgență, cu intenția de a reveni la normal cât mai repede posibil.
La final, Ilie Bolojan a reiterat că toate aceste măsuri sunt gândite pentru a limita efectele negative ale unei crize globale, pe fondul conflictelor și instabilității internaționale. Rămâne de văzut dacă, în practică, vor fi suficiente pentru a stabiliza piața, sau dacă alte turbulențe internaționale vor impune noi ajustări ale politicii interne.
