Premierul Ilie Bolojan răspunde atacurilor extremiste la adresa Acordului UE-Mercosur în plenul Senatului
Luni, în plenul Senatului, premierul Ilie Bolojan a ieșit în lumină pentru a contracara criticile furibunde lansate de către unii politicieni extremiști la adresa Acordului de Asociere economică între Uniunea Europeană și blocul sud-american Mercosur. Într-un discurs ferm și clar, oficialul a respins acuzele conform cărora încheierea acestui acord ar face rău României, punând accent pe beneficiile economice și strategice pe termen lung.
Controversele din jurul Acordului UE-Mercosur
De mai bine de un an, discuțiile legate de Acordul comercial între Uniunea Europeană și cele patru țări membre ale blocului Mercosur — Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay — au fost din ce în ce mai tensionate. În timp ce UE vede în acest parteneriat o oportunitate de a-și diversifica piețele și de a crește competitivitatea economică, o parte a politicienilor români și europeni a înregistrat rezistență vehementă. Criticile sunt adesea susținute de temeri legate de impactul asupra mediului, de posibilele efecte negative asupra agriculturii locale și de riscul de a favoriza importul de produse din America de Sud, în detrimentul celor autohtone.
În România, însă, opoziția extremistă a avut un alt mod de a argumenta, calificând Acordul drept un pericol pentru siguranța națională și pentru industriei autohtone. Moțiunea depusă la începutul acestei luni a fost prezentată ca o măsură de protecție, însă, în realitate, a fost acuzată de mulți ca fiind bazată pe premise false și pe manipulare, cu scopul de a alimenta frica publicului și de a blocca orice formă de colaborare economică cu partenerii sud-americani.
Bolojan: „Moțiunea pleacă de la premise false”
Premierul Bolojan a deschis dezbaterea din Parlament într-un ton ferm, afirmând: „Moțiunea pleacă de la premise false: că decizia s-ar fi luat fără consultări, fără analiza beneficiilor și riscurilor.” Oficialul a explicat că procesul de negociere a fost transparent, că au fost angajați experți și consultanți și că, în ciuda opoziției politice, umanizarea și condurerea dezbaterii s-au făcut în condiții democrate.
Bolojan a subliniat, totodată, că acest acord a fost discutat și aprobat de toate forurile europene și că România are toate instrumentele legislative și strategice pentru a beneficia de pe urma lui fără a pune în pericol interesele naționale. În opinia sa, acțiunea acestor politicieni extremiști este „sădesc spaime”, exact așa cum au încercat să facă de ani de zile în alte contexte.
„Este păcat”, a adăugat premierul, „să fie folosite aceste teme pentru a manipula opinia publică și a pune în pericol relațiile externe ale României. Nu trebuie să ne temem de partenerii externi care, în fond, ne pot ajuta să dezvoltam economia națională, dacă avem o abordare responsabilă.”
Contextul geopolitic și perspectivele viitoare
Contextul global actual nu favorizează izolarea economică, mai ales pentru o țară ca România, aflată în proces de integrare europeană și de modernizare a sectorului agricol și industrial. Acordul UE-Mercosur promite acces la piețe de miliarde de consumatori, precum și creșteri ale exporturilor românești, dacă va fi gestionat corect.
Deși campania de criticare a acordului a fost intensă, cele mai recente declarații ale Guvernului indică o intenție fermă de a susține în continuare această inițiativă. Analiștii economici menționează că lipsa unor investii strategice în infrastructură și tehnologii locale, precum și desconsiderarea beneficiilor potențiale, sunt principalele piedici în calea dezvoltării.
În timp ce dezbaterile continuă, a devenit clar că Romania nu va putea evita, în următorii ani, adaptarea la contextul economic mondial și la noile parteneriate. În ultimă instanță, criticii extremiști trebuie să își rethinkeze pozițiile, dacă nu vor să rămână în urmă în lupta pentru competitivitate și prosperitate, atât pentru economie, cât și pentru cetățeni.
De la București, perspectivele rămân optimiste, cu un Guvern angajat să gestioneze în mod responsabil acest acord, în condițiile în care mediul internațional și cel domestic solicită adaptare rapidă și investiții strategice.
