Guvernul României a lansat o informare detaliată care scoate în evidență dezechilibrele structurale ale administrației locale comparativ cu celelalte state membre ale Uniunii Europene. Documentul analizează în profunzime sursele de venit ale autorităților locale din țară, evidențiind dependența excesivă de fondurile centrale și provocările asociate acestui fenomen.
Dependenta excesivă de transferuri statului subminează autonomia locală
Potrivit datelor prezentate, autoritățile locale din România se bazează în mare măsură pe transferurile de la bugetul de stat, care reprezintă aproape 7,43% din PIB-ul național. Aceasta înseamnă că o parte semnificativă din bugetele locale provine din fonduri centralizate, în detrimentul veniturilor proprii. În multe alte țări ale Uniunii Europene, administrațiile locale își acoperă o proporție mai mare din bugete prin taxe și impozite locale, consolidând astfel autonomia și capacitatea decizională.
“Dependenta mare de transferurile de la bugetul de stat afectează procesul de descentralizare și limitează inițiativele locale de dezvoltare,” afirmă sursa oficială. Această situație se traduce, în timp, prin dificultăți în gestionarea eficientă a resurselor, precum și prin incapacitéa administrațiilor locale de a răspunde prompt nevoilor comunităților.
Disparitățile financiare între diferitele niveluri administrative
Din analiza realizată, se remarcă și dificultățile în creșterea veniturilor proprii. În condițiile în care fondurile de la centru domină bugetele locale, autoritățile se confruntă cu provocări în diversificarea surselor de venit. Aceasta duce la un decalaj serious între orașe și zonele rurale, unde resursele pentru dezvoltare infrastrutură, educație sau sănătate sunt adesea insuficiente.
De altfel, raportul evidențiază că, în timp ce în alte state membre ponderea veniturilor proprii ale administrațiilor locale poate ajunge la 30-40%, în România aceasta abia depășește pragul de 10%. Pierderea inițiativei financiare nu doar limitează oportunitățile de investiții, ci și afectează motivația pentru reforme administrative și modernizare.
Impactul asupra dezvoltării și serviciilor publice
Această configurare fiscală are consecințe directe asupra calității și diversității serviciilor publice oferite cetățenilor. Cu resursele limitate, autoritățile locale trebuie să prioritizeze bugetele și să gestioneze situații de criză cu resurse insuficiente, ceea ce încetinește procesul de dezvoltare locală și afectează nivelul de trai.
Specialiștii în administrație avertizează că aceste dezechilibre pot avea efecte pe termen lung, dacă nu sunt abordate prin reforme adecvate. “Pentru a stimula creșterea economică și pentru a spori responsabilitatea locală, este nevoie de o redistribuire mai echilibrată a surselor de venit,” explică unul dintre experți.
În plus, se evidențiază necesitatea unui cadru legislativ care să încurajeze și să faciliteze creșterea veniturilor proprii, astfel încât autoritățile locale să poată să își gestioneze mai eficient bugetele și să răspundă mai bine nevoilor cetățenilor.
Pe fondul acestor constatări, Guvernul încearcă să își justifice situația actuală prin dificultățile structurale ale acestui proces, însă criticii atrag atenția că fără măsuri concrete în direcția descentralizării și a autonomie fiscale, disparitățile vor continua să se accentueze.
Deocamdată, perspectiva este aceea a unei perioade în care va fi nevoie de o reevaluare serioasă a modelului de finanțare al administrațiilor locale, pentru a asigura o dezvoltare echilibrată și sustenabilă pe termen lung. Întrebarea rămâne dacă aceste recomandări vor fi puse în aplicare în condițiile în care pasii făcuți trebuie să fie însoțiți de reforme structurale și politici de susținere a responsabilizării administrației locale în contextul european.
